Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a făcut luni un apel la revenirea cultivării „valorilor şi a virtuţilor”, subliniind că a existat o perioadă în care elitele intelectuale erau respectate la cel mai înalt nivel, iar ţara funcţiona mai bine.
„A fost un timp când Academia Română a dat ţării prim-miniştri şi miniştri: (…) Mihail Kogălnicianu, Dimitrie Sturdza, Titu Maiorescu, Ion Ghica, Alexandru Marghiloman şi Nicolae Iorga, prim-miniştri. Şi dintre miniştri, mulţi, am spicuit câţiva: Alexandru Odobescu, Spiru Haret, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi. A fost un timp când această ţară îşi preţuia valorile intelectuale de la cel mai înalt nivel şi când ţara mergea bine. Domnul preşedinte Emil Constantinescu ne aminteşte mereu de calitatea umană, intelectuală, a miniştrilor din guvernele acelea de odinioară. Ar fi bine să revenim la valori şi la virtuţi. Pentru că ţara aceasta va merge înainte prin ele. Nu prin false valori şi prin false virtuţi” a afirmat Pop în cadrul sesiunii festive dedicate împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române, potrivit AGERPRES.
În discursul său, Ioan-Aurel Pop a trecut în revistă istoria instituţiei, subliniind rolul ei fundamental: „Academia Română de 160 de ani rămâne instituţia fundamentală a consacrării culturale, intelectuale şi a cercetării din România”.
El a reiterat ideea că „suntem obligaţi şi de istorie şi de contemporanii noştri să cultivăm identitatea românească”.
Preşedintele Academiei a vorbit şi despre colaborarea strânsă cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova.
„În ultimii ani, Academia Română a acţionat la unison cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. Avem datoria în această lume să ne manifestăm ca români, deţinători ai identităţii româneşti şi purtători de mesaje româneşti, în ciuda globalizării. Lumea a fost înţeleasă de către părinţii fondatori ai Uniunii Europene ca un concert al naţiunilor. Ei n-au visat niciodată dizolvarea naţiunilor într-una singură, cum a vrut regimul comunist să facă poporul muncitoresc unic, vorbitor al unei singure limbi, limba proletariatului de pretutindeni, adică limba rusă. Nu facem nimic dacă înlocuim limba rusă cu altă limbă. Suntem obligaţi şi de istorie şi de contemporanii noştri să cultivăm identitatea românească” a transmis istoricul.
El a adăugat că naţiunile nu se vor dizolva curând: „Până se vor dizolva naţiunile, va mai curge multă apă pe Dunăre şi pe Rin”.
Ioan-Aurel Pop a evocat contribuţiile marilor personalităţi româneşti la patrimoniul universal.
„Lumea este sau ar trebui să fie un concert de naţiuni, în cadrul căruia naţiunea română a venit cu Titu Maiorescu şi cu Mihai Eminescu, a venit cu Hasdeu, cu Iorga, cu Aurel Vlaicu, Henry Coandă, cu Enescu şi cu Brâncuşi, cu Mircea Eliade, cu Cioran şi cu Eugen Ionescu şi cu mulţi alţii. Ei au ilustrat lumea noastră românească, prin ea au devenit universali. Academia Română e depozitara acestor imense valori care au rezonanţă deopotrivă românească şi universală, care se revarsă din sufletele noastre înspre Europa şi înspre întreaga lume şi care nu împiedică deloc desfăşurarea vieţii pe acest pământ. Închei, tot cu Lucian Blaga, pe care l-am mai pomenit, Academia Română nu striveşte corola de lumini a lumii, ci o întregeşte şi o luminează în continuare” a mai spus preşedintele Academiei.
Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, a elogiat vocaţia reîntregirii manifestată de academiile româneşti.
„Colaborarea dintre Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Am trecut de la contacte sporadice, la parteneriate durabile şi la o viziune comună. Planul de acţiuni comune, marcarea sărbătorilor identitare, iniţiativele dedicate lui Mihai Eminescu, conferinţele comune, şcolile de vară etc., toate acestea exprimă un proces coerent şi ireversibil. Nu mai vorbim despre cooperare, vorbim despre convergenţă. Un moment definitoriu îl constituie crearea Consiliului Academic Român la 26 martie în incinta Academiei Române. Pentru prima dată, în istorie recentă, instituţiile academice din spaţiul românesc se regăsesc într-un cadru comun de cooperare strategică. Această iniţiativă reflectă existenţa unei comunităţi academice unite prin valori, tradiţie şi responsabilitate faţă de prezent şi viitor. În lumea contemporană, ştiinţa are un limbaj universal. Marile provocări ale secolului XXI nu pot fi abordate decât prin cooperare. În acest context, consolidarea spaţiului academic românesc nu este doar un gest simbolic, ci o necesitate strategică” a afirmat Tighineanu.
În acest context, Ioan-Aurel Pop a rememorat momentele unei vizite în Republica Moldova în anul 1990.
„Eu am fost prima oară în Basarabia în anul 1990. Încă exista Uniunea Sovietică şi s-a ţinut o mare adunare naţională, acolo, în apropiere de Mitropolie şi de clădirile oficiale ale statului, şi au vorbit mulţi cu un entuziasm extraordinar, plin de steaguri tricolore şi cred că imnul era atunci Deşteaptă-te Române şi în Republica Moldova şi un primar ţăran dintr-un sat din nordul Moldovei a zis cam aşa: «Eu sper ca data viitoare, când ne vom aduna aişi, să lipsască chetroiu ista». Chetroiu era statuia lui Lenin. Eu sper ca data viitoare, când ne vom întâlni aici, să nu mai existe graniţă între Academii şi, cine ştie, poate şi între ţări, integrate amândouă în Uniunea Europeană” a spus Ioan-Aurel Pop.
La eveniment au susţinut alocuţiuni ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, vicepreşedinţii Academiei Române Nicolae-Victor Zamfir şi Marius Andruh, secretarul general Ioan Dumitrache, precum şi dr. Emanuel Petac, coordonatorul Cabinetului de Numismatică.
Cu acest prilej a fost lansat întregul poştal „Academia Română, 160 de ani”, prezentat de directorul general al Romfilatelia, Gabriel Bulumac, şi a fost prezentat filmul documentar „Academia Română – 160 de ani de la fondare” realizat de departamentul de comunicare al acestui for.
În sala „Theodor Pallady” a fost deschisă expoziţia „Academia Română la 160 de ani”, iar la Editura Academiei Române, la Casa Oamenilor de Ştiinţă, în holul mare, expoziţia „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! La 160 de ani de la fondarea Academiei Române”.
Academia Română a fost fondată la data de 1 aprilie 1866, iniţial cu numele Societatea Literară Română, devenită, un an mai târziu, Societatea Academică Română şi transformată în anul 1879, printr-o lege specială, în institut naţional cu denumirea actuală.