Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, volatilitatea cursului euro reducându-se săptămâna trecută la 0,11 bani.Moneda unică s-a tranzacţionat la nivel săptămânal în culoarul 5,096 – 5,10 lei, iar media ei a scăzut de la 5,0989 lei, în şedinţa de luni, la 5,0978 lei, în cea de vineri.În spatele acestei volatilităţi minime se află atenţia constantă a BNR. Conform Bloomberg, ea a cheltuit în martie circa 1 miliard de euro pentru a proteja leul într-o perioadă turbulentă, provocată de atacarea Iranului de către coaliţia SUA – Israel.La sfârşitul lui martie, BNR avea la dispoziţie o rezervă internaţională (valută + aur) de circa 80 miliarde euro. Reamintim că anul trecut, în luna mai, după anunţarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale, când euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, banca centrală a fost nevoită să vândă peste 8 miliarde de euro pentru a stopa atacurile speculative.Stabilitatea cursului, susţinut şi de politica monetară a BNR care menţine rata de referinţă la 6,5% din august 2024, este unul dintre motivele pentru care agenţia S&P Global Ratings a confirmat, la sfârşitul săptămânii trecute, ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, ale României, la nivelul „BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă. Potrivit raportului, media inflaţiei din acest an a crescut de la o estimare precedentă de 6,75% la 7,25% şi urmează a scădea la 4,5% în 2027.Analiza S&P a atras atenţia şi asupra riscurilor ce pot apărea în cazul unei rupturi la nivel guvernamental, care s-ar suprapune peste criza datorată majorării explozive a preţurilor la materiile prime energetice.„Contextul economic global traversează o perioadă marcată de schimbări profunde, iar evenimentele geopolitice recente continuă să influenţeze structura economiei mondiale (…) Pentru economia României, aceste evoluţii externe se suprapun peste vulnerabilităţile interne deja cunoscute, precum persistenţa deficitelor gemene”, a spus Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe financiare.La rândul său, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, a atras atenţia, în cadrul unui alt eveniment, asupra consecinţelor lipsei de viziune a politicienilor, care a făcut ca „în ultimii ani, problema economică a României este povara deficitelor gemene, care s-au adâncit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilităţii”.Marţea aceasta se va desfăşura şedinţa de politică monetară a BNR, de la care economiştii nu se aşteaptă la surprize. Cu toate acestea, dealerii s-au arătat prudenţi, iar indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la 6 luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.Dacă în martie statul nu s-a putut împrumuta din piaţa locală, el a început aprilie cu dreptul prin intermediul a două licitaţii de titluri de stat. La prima, a atras aproape 1,1 miliarde lei, faţă de o valoare programată de 400 milioane lei, cu scadenţa în martie 2027, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie de 6,31%. A doua licitaţie a avut o valoare programată de 300 milioane lei cu scadenţa în iulie 2031, iar Finanţele s-au împrumutat cu 325 milioane lei la un randament mediu anual de 7,01%.Preţul gramului de aur a crescut la finalul săptămânii de la 657,7614 lei la 664,0863 lei faţă de 646,3493 lei, la începutul ei, în condiţiile în care uncia s-a cantonat în jurul pragului de 4.500 dolari.
Sursa: https://www.crainou.ro/2026/04/06/euro-s-a-blocat-in-pragul-de-510-lei/