Conflictul dintre foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Alexandru Rafila, a escaladat rapid, în contextul procesului internațional prin care gigantul farmaceutic Pfizer solicită României despăgubiri record. Miza este reprezentată de o sumă ce depășește jumătate de miliard de euro, reprezentând contravaloarea dozelor de vaccin anti-COVID-19 contractate și nepreluate de statul român, relatează HotNews.ro.
Vlad Voiculescu a lansat acuzații grave pe rețelele de socializare, susținând că actuala conducere a Ministerului Sănătății ar fi ignorat cu bună știință ofertele de renegociere venite din partea producătorului. Conform acestuia, decizia de a nu răspunde ofertelor ar fi fost una politică, menită să transfere întreaga responsabilitate a prejudiciului către fostul premier Florin Cîțu și miniștrii USR. Voiculescu afirmă că a fost informat de surse interne din minister despre faptul că Alexandru Rafila ar fi fost sfătuit să lase „prejudiciul să crească” pentru a compromite imaginea adversarilor politici.
De cealaltă parte, Alexandru Rafila a respins categoric aceste afirmații, catalogându-le drept dezinformări menite să mascheze deciziile eronate luate în 2021. Rafila a subliniat că obligația de achiziție pentru cele 39 de milioane de doze a fost creată prin memorandumuri semnate de miniștrii USR, Ioana Mihăilă și Vlad Voiculescu. Ministrul a precizat că echipa sa a depus eforturi pentru a limita pierderile, reușind renegocierea și vânzarea a 7,5 milioane de doze, acțiune care a salvat aproximativ 150 de milioane de euro de la bugetul de stat. Mai mult, Rafila l-a provocat pe Voiculescu să prezinte orice probă organelor de anchetă, în loc să lanseze scenarii în spațiul public.
Contextul legal este unul critic: o instanță din Belgia a dat deja câștig de cauză producătorului în primă fază, obligând România și Polonia să onoreze plățile. Statul român susține că nu există bază legală pentru plata unor bunuri care nu au fost recepționate și pentru care interesul public de utilizare a dispărut odată cu finalul pandemiei. Totuși, contractele semnate la nivel european prin Comisia Europeană prevăd clauze stricte de achiziție, care acum pun presiune pe deficitul bugetar al țării.