Conflict major la vârful statului român. Înalta Curte de Casație și Justiție a deschis un proces împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, acuzând Executivul că refuză nejustificat să pună la dispoziție banii necesari pentru plata restanțelor salariale câștigate de magistrați în instanță.
Sumele aflate în dispută sunt uriașe. În urma valului de procese intentate în ultimii ani de judecători și procurori pentru drepturi salariale, statul român a fost obligat prin hotărâri definitive să achite aproximativ 2 miliarde de euro. Plata acestor bani fusese stabilită în tranșe, însă instanța supremă susține că Guvernul a blocat alocarea fondurilor pentru anul 2026.
Demersul instanței conduse de Lia Savonea vine după ce Executivul a decis să amâne plata unor tranșe și să redirecționeze resursele financiare către pachetul de măsuri sociale destinat persoanelor vulnerabile.
Înalta Curte acuză Guvernul că subminează statul de drept
Într-un comunicat extrem de dur, instanța supremă afirmă că deciziile luate de Guvern în ultimii ani reprezintă o practică periculoasă, care afectează independența justiției și principiile statului de drept.
Potrivit ICCJ, Executivul ar fi intervenit constant în drepturile magistraților, mai întâi prin modificări legate de pensii, iar acum prin refuzul de a respecta hotărârile judecătorești definitive privind plata salariilor restante.
Judecătorii atrag atenția că executarea unei decizii definitive nu este opțională și nu poate fi amânată sau reinterpretată după bunul plac al statului. În opinia lor, atunci când Guvernul decide unilateral să reeşaloneze sau să întârzie plata unor obligații stabilite de instanțe, se creează un precedent periculos în care statul își stabilește singur momentul în care respectă legea.
Înalta Curte subliniază că drepturile salariale stabilite prin hotărâri definitive reprezintă creanțe certe și sunt protejate ca bunuri, iar amânarea repetată a plăților afectează direct dreptul de proprietate al magistraților.
Instituția spune că, în calitate de ordonator principal de credite pentru sistemul instanțelor, nu poate accepta ca deciziile pronunțate de judecători să fie tratate ca simple recomandări.
Respectarea acestor hotărâri, afirmă ICCJ, este o obligație constituțională și internațională a statului român.
Ce cere Înalta Curte în proces
În acțiunea depusă la Curtea de Apel București, instanța supremă formulează patru solicitări principale împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor:
ICCJ cere inclusiv amenzi zilnice pentru persoanele responsabile (premierul și ministrul Finanțelor) calculate la 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere, dar și penalități suplimentare de 2% pe zi până la plata integrală a sumelor.
Drepturi salariale neplătite de peste un deceniu
Instanța susține că refuzul de a aloca fondurile necesare afectează drepturile patrimoniale ale judecătorilor care dețin titluri executorii neplătite de mai bine de zece ani.
Mai mult, ICCJ afirmă că aceste sume fuseseră deja reeşalonate prin acte normative anterioare, iar o ordonanță de urgență prevedea explicit plata lor în 2026. În opinia judecătorilor, Guvernul nu avea posibilitatea legală de a decide dacă include sau nu aceste sume în buget.
Premierul Ilie Bolojan a explicat anterior că statul a ajuns în această situație din cauza unui sistem de salarizare neclar și interpretabil.
Potrivit acestuia, în ultimii ani au fost deschise peste 20.000 de procese de către magistrați care au reclamat discriminări salariale sau diferențe de calcul între instituții similare.
Unele dintre litigii au vizat sporuri, altele diferențe de salariu între parchete sau instanțe, dar și despăgubiri pentru condiții de muncă. În urma acestor procese, statul a fost obligat să plătească aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro.
Pentru a face față acestor obligații, guvernele au decis eșalonarea plăților până în anul 2029, statul achitând anual aproximativ 1,6–1,7 miliarde de lei.
Cum a început avalanșa proceselor
Conflictul privind salariile din justiție își are originile în anul 2006, când Guvernul a introdus un sistem de salarizare bazat pe un coeficient multiplicator aplicat unei valori de referință sectoriale.
Problema a apărut deoarece legea nu a fost aplicată uniform. Magistrați cu aceeași funcție și aceeași vechime au ajuns să fie plătiți diferit în funcție de instituția în care lucrau.
În 2017, o nouă lege a salarizării a modificat valoarea de referință și a majorat salariile cu aproximativ 25%, însă nici aceasta nu a fost aplicată identic în toate instanțele și parchetele din țară.
Diferențele au declanșat un nou val de procese începând cu 2018.
În 2023, conducerea Înaltei Curți de la acea vreme a decis uniformizarea salariilor din sistemul judiciar, stabilind o valoare de referință mai mare și aplicarea ei retroactivă pentru toți angajații care nu beneficiaseră de majorări.
Această decizie a dus la recalcularea salariilor pentru ultimii cinci ani și la apariția unor noi obligații financiare pentru stat.
Curtea de Conturi avertiza, într-un raport recent, că fenomenul litigiilor salariale din justiție a atins o amploare fără precedent. La finalul anului trecut existau încă aproximativ 3.500 de procese pe rolul instanțelor privind majorări salariale.