Știm mai mulți fotbaliști decât adevăruri despre relațiile românilor cu turcii de-a lungul istoriei. Existau motive de reținere despre a trata multe dintre confruntările dintre români și alți vecini și cel mai facil a fost să analizăm să se predea evenimentele istorice ca o înșiruire de fapte de eroism a românilor în lupta cu cei pe care mulți îi cred marii dușmani ai noștri – turcii.
Un istoric cu un bun condei, Lucian Boia are un succes foarte mare, cel puțin comercial, dacă nu științific, în a demitiza istoria românilor începand de la ”Istorie și mit în conștiința românească”.
Impactul a fost atât de mare încât a făcut o mulțime epigoni (Epigon – scriitor, artist sau urmaș de valoare minoră care imită mijloacele de expresie ale unui creator). Prea mulți ”demască”, descifrează, dezvăluiesc adevărurile istorice începând de la veterinarul Napoleon Săvescu care susține că dacii i-au învățat pe romani limba latină, până la un angajat al Universității ”Babeș Bolyai” care scrie că românii sunt de fapt un neam turcic care a învățat o limbă neolatină, valaha.
Ignorăm numele pentru a nu-i face reclamă, dar nu este de ignorat pasivitatea istoricilor și mai ales a celor legați de UBB față de subiect, și uman, și istoric.
Românul se pricepe la fotbal și istorie
Observăm doar că la fotbal și istorie se pricepe prea multă lume și nu cădem în ispita de a mai deazvălui, noi, niște neofiți, aspecte altfel decât au fost până acum, ci am căutat doar ce spun alții despre istoria noastră. Ce spun turcii despre noi. Ce părere au turcii despre cei mai mari dușmani din istorie și cei mai mari prieteni ai românilor ?
Surpriză! Opinia majoritară a turcilor este că Rusia a fost cel mai mare dușman al românilor în istorie, iar ei, turcii cei mai mari prieteni. Despre dușmani aceasta era opinia și a lui Xenopol, Iorga, Eminescu mai demult și mai recent a lui Giurescu, Djuvara s.a. La alții nu ne referim la Napoleon Săvescu, Roxin și Gheboasă.
Cum ne percep turcii și câte cuvinte de origine turcă sunt în limba română? Peșcheș sau lobby ?
Țara Românească a fost sub suzeranitate turcească 378 de ani, Moldova 322 ani, iar Transilvania 158 de ani. Unele teritorii făceau parte direct din statul otoman, Pașalâcul Timișoarei 164 de ani, Pașalâcul de Oradea 32 de ani, iar Raiua Brăilei 274 de ani. ( cf. Mihai Maxim cel mai mare istoric osmanist român).
Turcii nu percep această perioadă ca o ocupație, ci ca pe un protectorat, pentru ei, Țările Române erau provincii privilegiate, nu teritorii cucerite precum Serbia, Bulgaria, Ungaria.
Interesant că turcii au un respect imens pentru adversarii care s-au luptat cu demnitate, reflex de onoare și cultură militară, vorbind extrem de elogios de Ștefan cel Mare (Ștefan Bogdana scriu ei) sau Mihai Viteazul, iar cel mai adulat român la ei este Dimitrie Cantemir, considerat fondatorul muzicii culte din Turcia. (Nu l-am adăuga aici pe ”regele” Hagi sau ”sultanul” Lucescu).
3000 de cuvinte turcești
Turcii îi văd pe români ca pe niște vecini europeni prietenoși, cu o cultură familiară, cu un respect reciproc și o doză surprinzătoare de simpatie.
Au contribuit la aceastea și relațiile personale de-a lungul istoriei, cunoscută fiind prietenia dintre Ataturk (fondatorul Turciei moderne) și Nicolae Titulescu precum și afecțiunea lui Suleiman Demirel (șef al Armatei, premier și președinte al lor) față de România.
Există peste 3.000 de cuvinte de origine turcă în limba română: chiftea, ciorbă, sarmale, musaca, iaurt, cearceaf, papuc, dulap, odaie, tavan, haiduc, dușman, cioban și am vrea să atragem atenția asupra unor termeni care nuanțează relațiile cu stăpânirea, cu politica. Bacșis, ciubuc, peșcheș, mită că doar un favor sau un serviciu nu se obține moca (tot termen din turcă)!
Trebuie să recunoaștem că termenii de lobby, eventual sponsorizare, coparticipare, cointeresare, colaborare în parteneriat, sună mai intelectualizant, iar problema nu este exclusivă a termenilor turcești. Șperț vine din germană.
Cele mai grele momente în relația română turcă și adevărații sultani !
Spectatorii și jucătorii români au fost huiduiți și li s-a strigat că sunt țigani în mai multe stadioane din Europa, mai recent ne vin în minte Bosnia, Kosovo, Ungaria. Nu știm cum și dacă ne vor huidui turcii. Am propune să nu facem foarte mare caz când țigani își strigă și își scriu pe pancarte și la un meci Dinamo- Rapid, iar clujenii între ei, altfel vecini sau colegi de serviciu, își strigă măscări ordinare la CFR- U Cluj , ori chiar s-au luat la ciomăgeală.
Cel mai greu moment în relațiile bilaterale ale istoriei contemporane a fost Războiul de Independență din 1877 care a dus, totuși, la un respect militar neașteptat. Comandantul turc a preferat să se predea Armatei Române nu rușilor. Mai mult, Turcia a fost printre primele state care au recunoscut independența României, înaintea marilor puteri europene (Germania, Franța). În perioada interbelică și în baza unor prietenii particulare exista Antanta Balcanică.
Interesant este că relațiile recente de clară simpatie ale turcilor față de români se datorează chiar unor nume deosebit de respectate din lumea fotbalului – alături de excepționalii Hagi, Gică Popescu și Mircea Lucescu au mai existat câteva nume care au consolidat prestigiul sportivilor români și un fundament sentimental pozitiv – Mircea Sasu si Datcu mai demult, iar mai recent Adrian Ilie, Stângaciu, Mircea Rednic, Rotariu, Pancu, Bogdan Stancu.
Lotul Turciei, mai valoros
Turcii au ales stadionul Beșiktaș, ”stadionul rebelilor” cum i se spune, cu cel mai mare zgomot care se aude din tribune. Nu știm cine va învinge, știm că lotul Turciei este de cinci ori mai valoros decât al României.
Nu știm nici măcar dacă turcii, în ciuda simpatiei despre care vorbeam, ne vor bălăcări sau huidui. În ciuda diferenței copleșitoare de valoare dintre cele două echipe, Mircea Lucescu va rămâne un personaj care a făcut enorm pentru fotbalul, sportul și neamul românesc. Este de presupus că va fi învins și nu datorită lui.
Înfrângerea este datorită celor care au condus fotbalul, sportul și neamul românesc pănă acum. Adevăraților sultani care au spoliat, au smuls, au pârjolit și pustiit fotbalul, sportul și neamul românesc.
Adevărații noștri sultani vor rămâne și după această întâlnire sportivă.
Răzvan Burleanu la fotbal, Petrache la rugby s.a Dar Mugur Isărescu la BNR? Dar toți directorii din dictatura regiilor autonome? Cu adevărat doar ei ne pot învinge, nu turcii pe un teren de fotbal.