Deși nașterea unui copil este adesea prezentată ca fiind cel mai fericit moment din viața unei femei, realitatea clinică arată că aproximativ 10-15% dintre proaspetele mame se confruntă cu depresia postnatală. Psihologii Salvați Copiii România trag un semnal de alarmă asupra importanței monitorizării sănătății mintale după naștere și a diferențierii clare între tristețea pasageră și afecțiunea clinică: un studiu realizat de organizație arată că nașterea prematură, care apare în aproximativ 10% dintre nașteri, este un factor suplimentar de vulnerabilizare emoțională. Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, Organizația Salvați Copiii România recomandă includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități.
„În cei 16 ani de când mergem în maternități și secții de neonatologie, în comunități, pentru a putea interveni cât mai rapid acolo unde este nevoie, programul de combatere a mortalității infantile s-a dezvoltat tot mai mult. Am înțeles cât de important este ca mama să fie susținută psiho-emoțional, mai ales acolo unde vorbim despre nașterea prematură, care înseamnă și multă anxietate. Depresia postnatală este o problemă de sănătate emoțională și nu trebuie minimalizată. Consecințele ei sunt grave și pot afecta atât mama, cât și nou-născutul”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Deoarece primele luni de viață sunt critice pentru formarea conexiunilor neuronale, depresia mamei poate influența copilul în mod indirect:
Depresia postpartum nu este doar o perioadă dificilă de „tristețe după naștere”; dacă rămâne netratată, ea poate lăsa urme profunde atât asupra mamei, cât și asupra copilului și a întregii familii. Este o afecțiune medicală serioasă, nu o dovadă de slăbiciune, iar înțelegerea efectelor sale pe termen lung este primul pas spre vindecare ”, subliniazăMihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România.
Pentru a demara un program pilot de susținere emoțională care să fie adaptat nevoilor mamelor, Organizația Salvați Copiii a realizat o cercetare calitativă în rândul mamelor internate în secțiile de specialitate din cadrul Maternității Polizu.
În urma centralizării rezultatelor, au fost identificate următoarele aspecte relevante:
A devenit tot mai evident că sănătatea emoțională a mamei influențează profund nu doar starea ei de bine, ci și evoluția copilului și dinamica întregii familii. Cu toate acestea, în practică, sprijinul acordat mamelor rămâne adesea insuficient, mai ales în momentele de vulnerabilitate intensă care urmează unei nașteri premature. În acest context, sprijinul emoțional nu este un lux, ci o necesitate. Iar una dintre cele mai valoroase forme de sprijin o reprezintă grupurile dedicate mamelor de prematuri. Acestea oferă nu doar un spațiu sigur de exprimare, ci și sentimentul că nu sunt singure în această experiență. Schimbul de trăiri, validarea emoțiilor și sprijinul reciproc pot reduce semnificativ anxietatea și pot contribui la recăpătarea încrederii și a echilibrului interior. În paralel cu eforturile medicale esențiale pentru îngrijirea nou-născuților, este important să dezvoltăm și să integrăm astfel de intervenții psihosociale în mod constant și accesibil. Experiențele și inițiativele deja existente ne arată că acest lucru este posibil atunci când există colaborare între instituții, specialiști și organizații implicate. Un rol important în acest domeniu îl are și activitatea constantă a Organizației Salvați Copiii România, care, de-a lungul anilor, a susținut îmbunătățirea îngrijirii nou-născuților și a dezvoltat inițiative menite să ofere sprijin real mamelor, inclusiv prin facilitarea accesului la resurse și servicii dedicate”, spuneConf. Dr. Toader Daniela Oana, Manager Institutul Na ional pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).
Recomandări Salvați Copiii România
În acest context, Organizația Salvați Copiii România, în parteneriat cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, a organizat o masă rotundă dedicată sănătății emoționale a mamelor, ca spațiu de dialog între specialiști din domeniul medical, psihologic și social. Evenimentul a adus în prim-plan provocările emoționale majore cu care se confruntă mamele de prematuri – de la anxietate și incertitudine până la simptome de stres post-traumatic, frecvent întâlnite în această perioadă.
Ca rezultat al discuțiilor, participanții au identificat două nevoi prioritare:
Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, se impune includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități.
În prezent, cadrul normativ nu prevede obligativitatea includerii psihologului în schema minimă de personal a maternităților, deși dreptul pacienților de a beneficia de suport psihologic este recunoscut. În practică, accesul la aceste servicii depinde adesea de organizarea internă și de resursele disponibile la nivelul fiecărei unități sanitare.
În acest sens, se recomandă alocarea de resurse pentru asigurarea unui număr adecvat de specialiști (minimum doi psihologi/unitate), în vederea implementării screeningului sistematic și a intervențiilor timpurii.
Pentru a răspunde nevoilor specifice ale familiilor aflate în situații de risc (prematuritate), este necesară dezvoltarea și implementarea unor servicii structurate de suport psihologic, integrate în traseul de îngrijire.
Aceste servicii trebuie să includă intervenții timpurii, suport în perioada spitalizării și continuitate după externare, în concordanță cu principiile îngrijirii centrate pe familie și cu recomandările internaționale în domeniu.
Dincolo de „Baby Blues”: Cum recunoaștem și gestionăm corect depresia postnatală
Este esențial ca familiile să înțeleagă că „Baby Blues” afectează până la 80% dintre mame, însă aceasta dispare de la sine în maximum două săptămâni. Depresia postnatală, în schimb, este mai intensă și persistentă.
Semne de alertă (Simptome):
De ce nu trebuie ignorată monitorizarea pe termen lung?
Depresia postnatală nu este o fază care „trece de la sine”. Netratată, aceasta poate avea repercusiuni pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra dezvoltării emoționale a copilului.
Monitorizarea nu se termină la controlul de 6 săptămâni și nu trebuie să se limiteze la perioada de lăuzie. Depresia postnatală poate debuta oricând în primul an după naștere. O urmărire eficientă presupune o rețea de sprijin formată din partener, medic de familie și psiholog.
Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, se impune includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități.
În prezent, cadrul normativ nu prevede obligativitatea includerii psihologului în schema minimă de personal a maternităților, deși dreptul pacienților de a beneficia de suport psihologic este recunoscut. În practică, accesul la aceste servicii depinde adesea de organizarea internă și de resursele disponibile la nivelul fiecărei unități sanitare.
În acest sens, se recomandă alocarea de resurse pentru asigurarea unui număr adecvat de specialiști (minimum doi psihologi/unitate), în vederea implementării screeningului sistematic și a intervențiilor timpurii.
Pentru a răspunde nevoilor specifice ale familiilor aflate în situații de risc (prematuritate), este necesară dezvoltarea și implementarea unor servicii structurate de suport psihologic, integrate în traseul de îngrijire.
Aceste servicii trebuie să includă intervenții timpurii, suport în perioada spitalizării și continuitate după externare, în concordanță cu principiile îngrijirii centrate pe familie și cu recomandările internaționale în domeniu.
Dincolo de „Baby Blues”: Cum recunoaștem și gestionăm corect depresia postnatală
Este esențial ca familiile să înțeleagă că „Baby Blues” afectează până la 80% dintre mame, însă aceasta dispare de la sine în maximum două săptămâni. Depresia postnatală, în schimb, este mai intensă și persistentă.
Semne de alertă (Simptome):
De ce nu trebuie ignorată monitorizarea pe termen lung?
Depresia postnatală nu este o fază care „trece de la sine”. Netratată, aceasta poate avea repercusiuni pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra dezvoltării emoționale a copilului.
Monitorizarea nu se termină la controlul de 6 săptămâni și nu trebuie să se limiteze la perioada de lăuzie. Depresia postnatală poate debuta oricând în primul an după naștere. O urmărire eficientă presupune o rețea de sprijin formată din partener, medic de familie și psiholog.
Sursa foto: Salvați Copiii România
Sursa: https://newsar.ro/avertisment-depresia-postnatala-semne-simptome-consecinte/