O rețea care promitea milioane, un denunțător care a spus „nu” și o schemă ce ar putea implica, pe lângă corupție, și interese geopolitice.
Dosarul DNA privind tentativa de mituire a ministrului Apărării scoate la iveală un mecanism complex prin care muniție de proveniență rusească ar fi urmat să ajungă în Ucraina, finanțată chiar din fonduri europene.
„Mi-au oferit 10 milioane de euro”
Totul începe cu o ofertă șocantă. Octavian Berceanu susține că i s-au promis 10 milioane de euro pentru a facilita accesul la decidenți din Ministerul Apărării.
Rolul său: să intermedieze o mită de 1 milion de euro pentru ministru, în schimbul susținerii unui contract strategic cu compania de stat Romtehnica.
Berceanu refuză. Merge la DNA. Și începe să colaboreze cu anchetatorii.
„Nu era doar o afacere. Era o rețea care încerca să ajungă la vârful deciziei”, au declarat surse apropiate anchetei.
Cum funcționa schema
Investigația conturează un mecanism în mai multe etape, construit pentru a evita controalele și a maximiza profitul: muniție de tip sovietic, cumpărată din state precum Kazahstan, introducerea acesteia în România, modificarea aspectului (revopsire, reetichetare) pentru a ascunde originea, exportul către un alt stat UE, revânzarea către Ucraina, plătită din fonduri europene.
Practic, armament cu origine sensibilă ar fi fost „curățat” în interiorul Uniunii Europene și reintrodus pe piață ca produs eligibil.
Cine sunt oamenii din spatele rețelei
În centrul dosarului apare fostul senator Marius Ovidiu Isăilă, acuzat că ar fi orchestrat tentativa de influențare.
Potrivit procurorilor, ar fi promis mita,, ar fi încercat să ajungă la ministru prin intermediari și ar fi reprezentat interesele unor grupuri economice interesate de contracte militare.
În ecuație apar și conexiuni externe: un om de afaceri bulgar și alte verigi care indică o rețea transfrontalieră.
Ipoteza care schimbă tot: „actor statal”
Cea mai gravă suspiciune nu ține însă de corupție.
Denunțătorul afirmă că întreaga operațiune ar fi fost coordonată de un actor statal extern.
Dacă această ipoteză se confirmă, cazul capătă o dimensiune complet diferită. Și nu doar trafic de influență, ci posibilă operațiune de război hibrid.
„Nu vorbim doar despre bani. Vorbim despre influență și control”, spun surse din zona de securitate.
Banii europeni, miza reală
În centrul schemei se află fondurile UE destinate apărării, inclusiv mecanismul SAFE.
România are acces la sume uriașe prin aceste programe. Iar rețeaua ar fi încercat să direcționeze contracte către firme controlate, să umfle artificial prețurile și să obțină profituri masive din diferențe comerciale.
Pe scurt, bani europeni transformați în câștiguri private, printr-un circuit opac.
Reacția oficială
Ministrul Apărării a confirmat că a existat o tentativă de influențare, dar a refuzat categoric orice implicare.
Acesta are în prezent calitatea de martor în dosar și colaborează cu anchetatorii.
De ce este acest caz diferit
Dosarul ar putea scoate la iveală vulnerabilitatea instituțiilor strategice, posibilitatea existenței unor breșe în controlul achizițiilor militare și în ce măsură pot fi deturnate fondurile UE, dar și faptul că România ar putea fi ținta unor operațiuni externe de influență.
Cazul „mitei pentru ministrul Apărării” este o anchetă penală care scoate la iveală o poveste despre bani, putere și influență geopolitică, în care România apare ca nod strategic într-o rețea mult mai largă.
Ancheta DNA este în curs. Dar rămâne de văzut dacă aceasta este doar un caz de corupție sau vârful unui mecanism mult mai periculos.