Cea mai relevantă comparație regională pentru județul Botoșani este cu cele două județe vecine cu centre urbane mai mari. Iașul, la circa 130 de kilometri sud, se situează pe locul al doilea la nivel național că număr de săli de jocuri de noroc active — aproximativ 91 de unități, cu o densitate de o agenție la fiecare 3.000 de persoane. Această cifră plasează capitala Moldovei înaintea unor orașe mult mai mari economic, precum Cluj-Napoca sau Timișoara.
Modelul ieșean este instructiv: sălile de jocuri au colonizat atât cartierele cu vulnerabilitate socio-economică ridicată — zona Podu Roș, Tătărași, Nicolina — cât și centrul orașului, unde atrag un public mai divers. Suceava, vecina de nord, urmează un tipar similar, cu agențiile concentrate pe arterele principale și în jurul nodurilor de transport. Botoșaniul, cu un profil demografic asemănător — oraș cu populație îmbătrânită, venituri sub media națională și o structură economică în curs de modernizare — prezintă condiții similare celor care explică densitatea ridicată din Iași sau Ploiești.
Ce spun tiparele naționale despre orașele că Botoșaniul
Conform analizei complete privind distribuția jocurilor de noroc în marile orașe din România, operatorii aleg locațiile urmând criterii bine definite: trafic pietonal intens, proximitatea piețelor agroalimentare și a gărilor, cartiere rezidențiale cu densitate mare a populației și, mai ales, zone cu venituri modeste sau medii unde speranța unui câștig rapid este mai atractivă.
Botoșaniul bifează mai mulți dintre acești factori: Piața Mare și zonele comerciale din jur, Gara Botoșani, Calea Națională și intersecțiile principale din cartierele Primăverii sau George Enescu sunt axe cu trafic pietonal constant. Studiul arată că, la nivelul orașelor industriale și postindustriale de dimensiuni medii, densitatea agențiilor de jocuri tinde să fie mai mare decât ar sugera simpla proporție demografică — tocmai datorită profilului economic al populației rezidente.
La nivel național, Craiova deține cel mai ridicat coeficient de densitate: 86 de unități active la o populație de circa 235.000 de persoane, adică o agenție la 2.700 de locuitori. Galațiul, un alt oraș cu trecut industrial, numără 45 de unități la 216.000 de locuitori. Ploieștiul, cu 48 de locații la 180.000 de locuitori, a ajuns să fie descris în studiu drept un caz emblematic al expansiunii jocurilor de noroc urbane. Bucureștiul conduce detașat cu aproape 400 de unități, dar densitatea sa per capita este mai mică decât a Craiovei sau Iașului.
Un model de urmat: ce a făcut Oradea
Studiul menționează explicit un contraexemplu pozitiv: Oradea. Spre deosebire de toate celelalte mari orașe analizate, Oradea a decis, prin hotărâre de consiliu local adoptată în 2017, să interzică funcționarea sălilor de jocuri de noroc în centrul istoric. Primăria, condusă la acea vreme de Ilie Bolojan, a implementat reguli stricte de urbanism menite să protejeze patrimoniul vizual și experiența turistică. Rezultatul este vizibil pe harta interactivă: centrul pietonei al Oradiei este practic lipsit de astfel de locații. Modelul a fost preluat și de Reșița, demonstrând că inițiativele locale au efect.
Legea română permite administrațiilor locale să stabilească, prin planuri urbanistice zonale sau regulamente locale, distanțe minime obligatorii față de școli, spitale, instituții de cult sau zone de patrimoniu. Botoșaniul, un oraș cu un centru istoric valoros și cu o tradiție culturală remarcabilă — orașul lui Eminescu, Enescu și Luchian — ar putea găsi în acest instrument un mijloc de protejare a identității sale urbane.
Harta interactivă: botoșănenii pot verifica singuri
Autorii analizei au publicat și o hartă interactivă a României , accesibilă gratuit în browser, care permite navigarea la nivel de județ, municipiu sau stradă pentru a vedea exact unde sunt amplasate agențiile de pariuri sportive, sălile de jocuri și cazinourile active. Botoșănenii pot verifica pe hartă numărul și localizarea acestor unități din municipiu și din celelalte orașe ale județului — Dorohoi, Darabani, Săveni — comparând situația locală cu cea din județele vecine sau din marile orașe.
Instrumentul nu clasifică și nu promovează operatorii, ci îi cartografiaza exclusiv din perspectivă geografică. El poate fi util cetățenilor, asociațiilor de părinți, ONG-urilor, jurnaliștilor locali sau reprezentanților administrației publice interesați de o imagine obiectivă a densității sectorului.
Concluzie: date publice, decizie locală
Industria jocurilor de noroc există, funcționează legal și plătește taxe. Dar amploarea prezenței sale fizice în spațiul urban — și consecințele sociale ale dependenței de joc, mai ales în comunitățile cu venituri reduse — ridică întrebări legitime despre rolul administrației locale în modelarea peisajului comercial al unui oraș.
Botoșaniul are resursele instituționale pentru a iniția o astfel de dezbatere: Consiliul Local, Primăria, societatea civilă și mass-media locală pot contribui fiecare la o conversație publică informată despre ce fel de oraș vrem să avem. Harta există, datele sunt accesibile, iar exemplele de bune practici — Oradea în frunte — sunt documentate. Rămâne de văzut dacă și comunitatea botoșăneană va alege să privească mai atent la ce se construiește, strat cu strat, pe arterele sale principale.
Surse: online-casinos.com/romania; harta interactivă disponibilă la online-casinos.com/romania/chm/; date demografice INS, Recensământul 2021.