Profitând de contextul tensionat din Orientul Mijlociu și de prezența trupelor NATO pe teritoriul românesc,a construit o narațiune a panicii iminente. Aceasta a susținut, fără dovezi concrete, că incidentele raportate recent în județul Vâlcea ar fi începutul unui „măcel” și a acuzat autoritățile că ascund adevărul despre implicarea militară a țării.
„I-auzi, bubuitură-n Vâlcea. Ce v-am spus eu, mă, că o să înceapă măcelul? Da uite, mă întreb de ce în Franța nu zboară avioanele militare, numa’ în România, proștii Europei, așa ne consideră. O să vedeți cum suntem încolțiți în două părți de războaie. Stați să vedeți ce bubuituri vor fi în București, de-o să vă iasă pe nas, de-o să alergați de nebuni peste tot”, a declarat europarlamentara în cadrul intervenției sale pe rețelele sociale.
Atacuri suburbane la adresa cetățenilor: „Să vă dea un glonț în cap”
Dincolo de scenariile geopolitice, intervenția controversatei politiciene a fost marcată de un limbaj de o agresivitate extremă la adresa celor care o urmăreau. În momentul în care unii utilizatori i-au cerut să nu mai panicheze populația, Șoșoacă a reacționat violent:
Agenda pro-rusă și acuzațiile la adresa parteneriatului cu SUA
Diana Șoșoacă a continuat să critice dur prezența bazelor americane în România, în special baza de la Mihail Kogălniceanu, susținând pentru publicația Russia Today că România a devenit un„stat beligerant” . Mai mult, aceasta a elogiat precizia liderului de la Kremlin, afirmând că„dacă dădea Putin, dădea unde trebuie, că ăla nu greșește niciodată”.
Europarlamentara a contestat deciziile CSAT și votul Parlamentului privind cooperarea militară cu SUA în contextul crizei din Iran, avertizând asupra riscului ca România să devină o țintă directă a represaliilor.
Reacții și impact
Deși discursul este considerat de analiști ca fiind o formă de „delir politic” menit să manipuleze emoțiile electoratului radicalizat, impactul online rămâne masiv. Peste300.000 de oameni au urmărit live-ul în care lidera S.O.S. a atacat tot spectrul politic (PSD, PNL, AUR) și a pus sub semnul întrebării stabilitatea României în cadrul NATO.
Autoritățile române au infirmat în repetate rânduri ipoteza unui conflict iminent pe teritoriul național, subliniind că apartenența la NATO oferă cele mai solide garanții de securitate din istoria modernă a țării.