Pentru prima dată după 1989, libertățile cetățenilor erau restrânse drastic, iar viața de zi cu zi s-a schimbat peste noapte.
Astăzi se împlinesc 6 ani de la momentul care a blocat țara și a introdus o serie de reguli fără precedent: ieșiri limitate din casă, declarații pe proprie răspundere, biserici închise și o economie aproape paralizată.
Ziua în care România a intrat în stare de urgență
În dimineața de 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pentru 30 de zile a fost publicat în Monitorul Oficial. Măsura venea după ce Organizația Mondială a Sănătății declarase pandemia globală cu doar câteva zile înainte.
La acel moment, România avea 158 de cazuri confirmate de infectare cu noul coronavirus, iar autoritățile avertizau că urmează o creștere accelerată a numărului de îmbolnăviri.
Guvernul și autoritățile de ordine publică au primit puteri extinse, iar instituții precum poliția, armata și serviciile de urgență au fost mobilizate pentru gestionarea crizei sanitare .
Unul dintre simbolurile acelei perioade a fost declarația pe propria răspundere.
Începând cu 22 martie 2020, românii nu mai puteau ieși din locuință decât în anumite situații și doar dacă aveau asupra lor documentul completat.
Motivele permise pentru deplasare erau limitate:
-deplasarea la serviciu
-cumpărături de strictă necesitate
-asistență medicală
-îngrijirea persoanelor vulnerabile
-activitate fizică în apropierea locuinței
-deplasarea pentru donare de sânge sau voluntariat
Declarația putea fi tipărită, dar și scrisă de mână, cu toate datele cerute: nume, adresă, motivul deplasării, data și semnătura.
În lipsa acestui document, amenzile erau uriașe, iar controalele poliției și jandarmeriei deveniseră o imagine obișnuită pe străzile aproape goale .
Străzi goale, magazine închise și școli online
Starea de urgență a adus o serie de măsuri drastice:
-școlile și universitățile au trecut în online
-restaurantele, cafenelele și mall-urile au fost închise
-zborurile internaționale au fost suspendate către mai multe țări
-evenimentele publice au fost anulate
-activitatea multor companii a fost suspendată sau mutată în regim de telemuncă
În orașe mari precum București, Cluj sau Timișoara, imaginile cu bulevarde complet goale au devenit virale pe internet.
Paște fără credincioși: slujbe anulate sau mutate online
Un moment care a provocat emoții puternice a fost Paștele din 2020, sărbătorit în plină stare de urgență.
Bisericile au fost închise pentru credincioși, iar slujbele s-au ținut fără participarea publicului , fiind transmise la televizor sau online.
În unele locuri, Lumina de Paște a fost distribuită de voluntari și autorități, iar oamenii au urmărit slujbele din case — o situație fără precedent în România modernă.
Două luni de stare de urgență și doi ani de restricții
Starea de urgență a fost prelungită și a durat 60 de zile, până la 15 mai 2020. După aceea, România a intrat în stare de alertă, care a continuat cu diferite restricții aproape doi ani, până în martie 2022.
În această perioadă au existat cinci valuri pandemice, fiecare aducând noi restricții și presiuni asupra sistemului medical.
Bilanțul pandemiei în România
După doi ani de pandemie, bilanțul oficial era dramatic:
-2.771.449 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2
-63.993 de decese asociate COVID-19
-peste 2,59 milioane de persoane vindecate
Aceste cifre au plasat România printre țările europene puternic afectate de pandemie.
O perioadă care a schimbat definitiv societatea
La șase ani distanță, imaginile cu declarații completate în grabă, străzi pustii și sirenele ambulanțelor rămân printre cele mai puternice amintiri ale pandemiei.
Starea de urgență din martie 2020 a fost momentul în care România a intrat într-o nouă eră de incertitudine, iar efectele — economice, sociale și psihologice — sunt resimțite și astăzi.
Pentru milioane de români, acea primăvară rămâne perioada în care lumea s-a oprit brusc.