Un ofițer al Serviciul Român de Informații (SRI) a încasat timp de aproape trei ani salariu atât de la instituția de origine, cât și de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), fără ca niciuna dintre cele două instituții să observe neregula. Situația a ieșit la iveală abia ulterior, iar cazul a ajuns în instanță, potrivit unei hotărâri pronunțate de Tribunalul București.
Detașare în străinătate, dar salariu plătit de două instituții
Ofițerul SRI a fost detașat la Ministerul Afacerilor Externe în perioada 5 noiembrie 2021 – 31 august 2024, pentru a participa la misiuni permanente în străinătate.
În mod normal, pe durata detașării, salariul și celelalte drepturi salariale ar fi trebuit să fie plătite de instituția la care își desfășura activitatea, în acest caz, MAE.
Cu toate acestea, în aceeași perioadă, militarul a continuat să primească și drepturi salariale de la SRI, ca și cum nu ar fi fost detașat.
Potrivit documentelor din dosar, acesta a încasat în total 253.352 de lei de la SRI, respectiv 210.223 de lei reprezentând soldă netă, 43.129 de lei reprezentând normă de hrană.
În paralel, ofițerul a primit venituri și de la Ministerul Afacerilor Externe.
În declarațiile de avere publicate în perioada 2022-2024, el a menționat doar câștigurile de la MAE, în valoare totală de 109.414 dolari și 55.000 de lei.
Veniturile provenite de la SRI nu apar în aceste documente, iar declarația de avere aferentă anului fiscal 2024 nu mai este publică.
Proces după eșecul recuperării administrative
După ce a descoperit situația, Serviciul Român de Informații a încercat să recupereze banii pe cale administrativă. Demersul a eșuat, iar instituția a decis să-și dea în judecată propriul angajat.
Ofițerul nu a contestat faptul că a primit banii, însă a refuzat să îi restituie, susținând că nu are nicio vină pentru eroarea administrativă.
În instanță, avocatul său a argumentat că responsabilitatea aparține instituției care a continuat să facă plățile.
„Aceste sume nedatorate ar trebui să rezulte dintr-o conduită sau acțiune a pârâtului. Ori pârâtul nu a avut nicio legătură cu aceste sume ”, a susținut apărarea.
Instanța: culpa nu contează în cazul plăților nedatorate
Judecătorii Tribunalului București nu au acceptat argumentul apărării. Instanța a stabilit că, în cazul unei plăți nedatorate, existența sau absența culpei beneficiarului nu este relevantă.
Magistrații au admis acțiunea SRI și au decis că ofițerul trebuie să restituie majoritatea sumelor primite necuvenit. Totuși, acesta nu va returna solda de grad și drepturile de echipare, care sunt considerate legale chiar și în perioada detașării.
„Nu se poate susține că, pe perioada detașării, solda lunară constituie un drept câștigat”, a motivat instanța, arătând că legea permite militarilor detașați să primească de la instituția de origine doar solda de grad, restul veniturilor fiind plătite de instituția unde lucrează temporar.
Judecătorul a respins și argumentul privind „drepturile câștigate”.
„Teoria dreptului câștigat nu validează un drept acordat cu nerespectarea legii”, se arată în motivarea instanței.
Decizia Tribunalului București, pronunțată pe 12 februarie, nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Ce spune legea despre detașarea militarilor
Situația este reglementată de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Actul normativ prevede clar că, în perioada detașării în afara instituțiilor din sistemul de apărare și securitate națională, personalul militar primește salariul și celelalte drepturi salariale de la instituția unde este detașat; doar solda de grad de la instituția de origine, care variază între 220 și 410 lei brut, în funcție de grad.
Cu alte cuvinte, plata salariului complet de către SRI în perioada detașării nu era conformă cu legea.
O situație care ridică anumite semne de întrebare privind controlul financiar intern al instituțiilor publice.
Timp de aproape trei ani, salariul ofițerului a fost plătit de două instituții diferite fără ca eroarea să fie observată.
Întrebat cum a fost posibilă situația și dacă există și alte cazuri similare, Serviciul Român de Informații a refuzat să ofere explicații.
Instituția a transmis că informațiile solicitate sunt „exceptate de la liberul acces la informațiile de interes public”.