Uniunea Sovietică (condusăde Leonid Brejnev) a considerat aceste reforme o amenințare. Ca urmare, în noaptea de 20 spre 21 august 1968, trupele Pactului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia. Statele care au participat la invazie au fost URSS, Polonia, Ungaria, BulgariaGermania de Est (doar logistic).
Nicolae Ceaușescu a fost singurul lider din Pactul de la Varșovia care a refuzat să participe la invazie (alături de Albania, care a ieșit ulterior din alianță).
În fața unei mulțimi uriașe adunate în Piața Palatului din București, Ceaușescu a condamnat invazia ca fiind „o mare greșeală” și „un pericol grav pentru pacea în Europa”.Se întâmpla în 21 august 1968.
„După momentul acela, însă, Ceaușescu a dezvoltat niște angoase și anxietăți legate de un posibil război și o posibilă intervenție sovietică împotriva lui… D 68, în România Ministerul Apărării Naționale a dezvoltat un plan coerent la nivel național, pentru identificarea peșterilor din România care pot fi integrate într-o strategie de apărare civilă și militară. Ulterior, această strategie a și fost publicată. Din păcate documentele ă în arhive cu circuit închis.
La Institutul de Speologie Emil Racoviță al Academiei Române există o adresă prin care cercetătorii științifici erau solicitați să acorde sprijin în elaborarea unor studii de fezabilitate ”, le-am numi acum.
ar există date despre colaborarea dintre comunitatea științifică și autoritățile militare. Am văzut și citit un asemenea document, în biroul Iosif Viehmann , fost student al lui Emil Racoviță
e la profesorul Iosif Viehmann am aflat povestea cu amenajarea peșterii Tăușoare ca adăpost anti-atomic ”, a povestit Crin Triandafil Theodorescu pentru Bistrițeanul.ro.
Custodele Peșterii Tăușoare a admis că în acea perioadă au fost cercetate mai multe peșteri din România.
e vremea aceea,Peștera Tăușoarea era cea mai adâncă din Europa.
După evaluarea comisiei trimise de Ceaușescu, răs punsul a fostPeșterasepentru adăpostanti-atomicvisat de liderul comunist.
180.000 metri cubi volumetrie,rețea cu patru râuri subteranesistem de drenaj în sorburi pe gresii.eea ce înseamnă că apa radiată de la suprafațăajunge foarte târziu în subteran.accesspre peșteră, deci o infrastructurăpusă deja la punct, dar verticalitate accentuată: -500 metri și peste 1000 metri strat geologic.În raport erau precizate și intrarecu vestibul mic, ușor de obturat tehnic.
Singura problemă identificată: distanțade la București la Tăușoare.
„Profesorul Viehmann mi-a povestit că șeful comisiei, un colonel, sugerat lui Ceaușescu să nu construiască un adăpost antiatomic sub un munte îndepărtat. i să construiască mai bine o peșteră artificială în București. Iar muntele sub care Dumnezeu a făcut Peștera Tăușoare – să-l construiască și el, Ceaușescu, deasupra, în București… După Revoluție a și apărut în presă Petrescu – arhitectul-șef al Casei Poporului – declarând că sub masia construcție se află unul sau două adăposturi antiatomice. Dacă e adevărat, atunci Casa Poporului și Peștera Tăușoare sunt legate prin stranii intenții belicoase ”, a completat custodele peșterii.
Anca Petrescu (1949–2013) a câștigat concursul de proiectare pentru Casa(astăzi Palatul Parlamentului) la vârsta de28 de ani.
devenirhitectef al celui mai ambițios proiect de construcție din perioada comunistă.condus o echipă impresionantă de aproximativ 700 de arhitecți și peste 20.000 de muncitori care lucrau în trei schimburi.
Anca Petrescu a confirmat în mai multe interviuri, după 1989, existența unor structuri speciale sub clădire.concepute să reziste unui atac nuclear sau unor catastrofe majore. Există un adăpost principal, conceput special pentru conducerea statului (Ceaușescu și suita sa). Are pereți de beton extrem de groși (peste 1 metru), uși metalice etanșe și sisteme proprii de filtrare a aerului.
Clădirea are mai multe niveluri subterane.ficial se vorbește despre 8 niveluri, dar unele surse sugerează că ar fi mai multe. Existăo legendă (parțial confirmată de gurile de ventilație specifice) despre un tunel care ar face legătura între subsolulCasei Popor ului și linia de metrou sau alte puncte strategice din București, pentru evacuare rapidă.
Crin Triandafil Theodorescu a recunoscut că dacă Peștera Tăușoare ar fi devenit adăpost anti-atomic – ar fi fost cu totul distrusă.
„Există aici lucruri unice pe planetă. Există minerale rare și niște ființe foarte mărunte, endemismele, care ar fi fost fatal contaminate și distruse ”, a conchis custodele.
Sursa: https://www.bistriteanul.ro/pestera-tausoare-la-un-pas-sa-devina-adapost-antiatomic/