Potrivit raportului, în cursul anului 20256.751 de persoane private de libertate au fost implicate în activități lucrative , atât în interiorul penitenciarelor, cât și în colaborare cu instituții publice sau agenți economici.
Activitățile desfășurate de deținuți reprezintă unul dintre principalele instrumente pentrureducerea riscului de recidivă și pregătirea reintegrării sociale după executarea pedepsei .
Venituri în creștere din activități productive
Raportul indicăcreșterea cu peste 36% a veniturilor obținute din activitățile lucrative desfășurate de persoanele private de libertate, acestea provenind din contractele încheiate cu beneficiari din mediul public și privat.
Printre unitățile penitenciare care au înregistrat rezultate importante în acest domeniu se numărăTimișoara, Jilava, Arad, Codlea, Mioveni, Bistrița, Aiud, Poarta Albă, Deva și București-Rahova .
Peste 3.500 de locuri noi de cazare în penitenciare
Un capitol important al raportului îl reprezintă investițiile în infrastructura sistemului penitenciar.
Astfel, în perioada 2021–2025 au fost create 3.549 de locuri noi de cazare în unitățile de detenție din România, dintre care 1.086 de locuri au fost realizate doar în anul 2025
Aceste investiții fac parte din eforturile autorităților de reducere a supraaglomerării din penitenciare și de îmbunătățire a condițiilor de detenție
Creștere a cazurilor de droguri descoperite înainte de a ajunge la deținuți
Conducerea ANP a evidențiat și rezultatele obținute în prevenirea introducerii substanțelor interzise în penitenciare.
numărul cazurilor în care drogurile au fost descoperite înainte de a ajunge la deținuți a crescut cu aproximativ 128% , semn că măsurile de control au fost intensificate.
”Au scăzut cu aproximativ 18% cazurile de introducere a telefoanelor mobile, însă, așa cum spuneam, mai avem situații și cazuri de introducere a telefoanelor mobile și chiar de substanțe interzise. În ceea ce privește aplicarea regimului penitenciar – o să vedeți că a crescut și numărul persoanelor private de libertate implicate în activități productive, cu plată, sau în programe de reintegrare socială, sau în alte activități productive de la nivelul unităților penitenciare’, a declarat directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Geo Bogdan Burcu.
Recompense și sancțiuni disciplinare
Potrivit bilanțului ANP, în anul 2025 au fost acordate 67.415 recompense pentru deținuți , dintre care peste 5.000 au constat în permisiuni de ieșire din penitenciar
În același timp, au fost aplicate 12.655 sancțiuni disciplinare , dintre care 657 au presupus izolarea de colectiv
Modernizarea infrastructurii penitenciare – prioritate strategică
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus că un obiectiv major îl reprezintă modernizarea infrastructurii penitenciare, proces care vizează dezvoltarea și modernizarea capacităților de detenție, îmbunătățirea condițiilor de cazare și extinderea spațiilor destinate activităților educative și de reintegrare.
„Consolidarea infrastructurii penitenciare nu reprezintă doar o investiție în clădiri, ci și o investiție în funcționarea eficientă și umană a întregului sistem”, a subliniat Ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Ministrul Justiției a evidențiat, totodată, importanța procesului de digitalizare a administrației penitenciare, prin contribuția acesteia la eficientizarea activităților administrative, la gestionarea modernă a informațiilor și la consolidarea mecanismelor de monitorizare și securitate.
În cadrul intervenției sale, Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a subliniat faptul căpolițiștii de penitenciare reprezintă „coloana vertebrală” a sistemului penitenciar. ” Profesionalismul și responsabilitatea acestora contribuie în mod direct la menținerea siguranței unităților de detenție și, implicit, la siguranța societății.”, a transmis MJ.
Mai puține cauze la CEDO
La capitolul realizări este trecută și reducerea cu 35% a numărului de cauze aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului în 2025, comparativ cu 2024, cu impact direct asupra despăgubirilor acordate;
Raportul arată că statul român a plătit în 2025 despăgubiri în valoare de16,8 milioane de euro și 10.000 de franci elvețieni pentru4.565 de cereri soluționate privind condițiile de detenție , în urma cauzelor judecate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.