Prelungirea conflictului are efecte asupra creşterii economice şi inflaţiei l deficitul ar putea rămâne în preajma celui programat
Consiliul Fiscal apreciază, joi, în Opinia emisă cu privire la propunerea de buget pentru anul 2026, că datele utilizate sunt realiste, dar atingerea lor ţine şi de evoluţia conflictului din orientul Mijlociu. Prelungirea acestuia ar putea avea efecte asupra inflaţiei şi creşterii economice, chiar dacă deficitul ar putea rămâne în preajma celui programat. ”Reformele din sectorul public sunt importante”, apreciază Consiliul Fiscal, adăugând că implementarea bugetului şi a măsurilor de redresare economică va testa şi voinţa politică. ”Este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026”, consideră Consiliul Fiscal. Consiliul Fiscal a publicat, joi, Opinia sa cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2026, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026-2028. Consiliul Fiscal subliniază că bugetul României pentru 2026 este adoptat cu întârziere considerabilă, ceea ce ”exprimă nu numai dificultăţi în funcţionarea unei coaliţii largi, dar şi decizii complicate privind consolidarea bugetară într-un context social şi economic tensionat”. ”Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic. Vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit specialiştilor, ”este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfăşurare”. ”Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, mai arată Consiliul Fiscal în Sinteza opiniei pe baza bugetului. Potrivit organismului citat, ”reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienţa acestuia şi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar”. ”Sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”, se mai arată în document. Specialiştii apreciază, de asemenea, că este necesară consolidarea bugetară pentru a ţine sub control datoria publică, care a depăşit 60% din PIB. ”Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani. Pentru o consolidare bugetară durabilă şi crearea de spaţiu fiscal, trebuie să fie mult mai eficientă colectarea taxelor şi impozitelor (ANAF are un rol esenţial în acest domeniu), să opereze un regim de insolvenţă eficace (sunt necesare modificări legislative), să dispară sentimentul de impunitate pe care mulţi dintre cei care fraudează bugetul public îl au. Şi justiţia trebuie să lucreze mai mult în acest sens”, se mai arată în document.
Investițiile în economie au depășit 216,45 miliarde lei în 2025
l așa arată ultimele date publicate de către Institutul Național de Statistică
Investițiile nete realizate în economia națională au însumat anul trecut 216,45 miliarde de lei, în creștere cu 5%, comparativ cu anul 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Astfel, lucrările de construcții noi au crescut în 2025 cu 6,1%, totalizând 133,86 miliarde de lei, alte cheltuieli de investiții cu 4,3%, până la 24,16 miliarde de lei în prețuri curente, iar la utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a consemnat un avans de 3,5%, până la 58,42 miliarde de lei. În ultimul trimestru din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 7,7%, până la 73,59 miliarde de lei, în urma avansului înregistrat la toate elementele de structură: alte cheltuieli de investiții cu 36,4% (8,51 miliarde de lei), utilaje – inclusiv mijloace de transport – cu 7,6% (21,51 miliarde de lei) și la lucrări de construcții noi cu 3,5% (43,56 miliarde de lei în prețuri curente). Investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).
Deficitul comercial al României a scăzut cu 15,5%, la 2,32 miliarde euro
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în luna ianuarie 2026 a fost de 2,325 miliarde euro, mai mic cu 425,1 milioane euro (-15,5%) decât cel înregistrat în luna ianuarie 2025, relevă datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform INS, în luna ianuarie 2026, exporturile FOB au însumat 6,903 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 9,228 miliarde euro. Față de luna ianuarie 2025, exporturile din luna ianuarie 2026 au scăzut cu 4,7%, iar importurile au scăzut cu 7,7%. În luna ianuarie 2026, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (45,3% la export și 35,5% la import) și alte produse manufacturate (27,8% la export și 27,9% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în luna ianuarie 2026 a fost de 5,040 miliarde euro la expedieri și de 6,672 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,0% din total exporturi și 72,3% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în luna ianuarie 2026 a fost de 1,862 miliarde euro la exporturi și de 2,556 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,0% din total exporturi și 27,7% din total importuri. Potrivit INS, soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent.
În 2025, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 5%
Investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 5% în 2025, comparativ cu 2024. În trimestrul lV 2025, investiţiile au crescut cu 7,7%, comparativ cu perioada similară din 2024. ”În anul 2025 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 216453,8 milioane lei, în creştere cu 5,0%, comparativ cu anul 2024. În trimestrul IV 2025 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 73592,2 milioane lei, în creştere cu 7,7%, comparativ cu trimestrul IV 2024”, anunţă INS. În trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 7,7%, ca urmare a creşterii înregistrate la toate elementele de structură: alte cheltuieli de investiţii1 cu 36,4%, utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 7,6% şi la lucrări de construcţii noi cu 3,5%. În anul 2025, comparativ cu anul 2024, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 5,0%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: lucrări de construcţii noi cu 6,1%, alte cheltuieli cu 4,3% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,5%.
Ce spune ministrul Agriculturii despre prețul cărnii de porc
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, cere Consiliului Concurenţei să verifice situaţia cărnii de porc, care se vinde de la fermă cu 4,8 lei pentru un kilogram şi ajunge la raft să coste cel puţin 17-18 lei kilogramul. ”Sunt convins că se realizează o practică comercială neloială”, a afirmat Barbu. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat, la AGRO TV, că va cere Consiliului Concurenţei să se implice în verificarea situaţiei cărnii de porc. ”Nu poţi să vinzi la poarta fermei porcul viu cu 4,8 lei, iar la raft să nu găseşti carne sub 17-18 lei”, a afirmat ministrul. Acesta a explicat că, pentru a contracara această situaţie, a propus Modificări la Directiva 633, în ciuda criticilor pe care le-a primit de la parlamentari USR. ”Eu sunt convins, 100%, că pe acest lanţ, între fermier, între abator şi magazinul de retail, se realizează o practică comercială neloială”, a mai declarat ministrul Florin Barbu. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis patru propuneri în cadrul procedurii de revizuire a Directivei 633 UE privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. Acestea vizează limitarea volumului mărcii proprii a magazinelor, uniformizarea adausului comercial pentru aceeaşi gamă de produse, eliminarea refacturării rabatului şi remizelor şi reglementarea discount-ului.
Construcțiile de locuințe, în scădere cu 3,14% în 2025
Construcțiile de locuințe au înregistrat o scădere cu 3,14% în 2025, anul trecut fiind terminate 59.062 locuințe, cu 1.916 mai puține decât în anul 2024, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Situația pe medii de rezidență, în anul 2025 față de anul 2024, pune în evidență creșterea ponderii locuințelor terminate în mediul rural (de la 43,2% în anul 2024 la 46,3% în anul 2025) și o scădere în mediul urban (de la 56,8% în anul 2024 la 53,7% în anul 2025). Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că în anul 2025, față de 2024, au scăzut atât locuințele realizate din fonduri private (-1.863 locuințe), cât și locuințele realizate din fonduri publice (-53 locuințe). În perioada analizată, distribuția în profil regional arată o scădere a numărului de locuințe terminate în șase din cele opt regiuni de dezvoltare: Centru (-685 locuințe), Vest (-609), Nord-Vest (-575), Sud-Muntenia (-417) , Sud-Est (-279) și Sud-Vest Oltenia (-181). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (Â516 locuințe) și București-Ilfov (Â314). De asemenea, datele INS arată că în trimestrul IV 2025 au fost date în folosință 18.740 locuințe, în creștere cu 73 locuințe, față de trimestrul IV 2024.
Importurile de zahăr din Ucraina pun presiune pe piaţa din România
Organizaţiile asociative ale fermierilor, producătorii şi operatorii economici din sectorul zahărului semnalează apariţia pe piaţa românească a unor cantităţi semnificative de zahăr de origine ucraineană, comercializat sub diverse branduri, situaţie care ar exercita presiune asupra pieţei interne şi regionale „Este nevoie de eforturi conjugate şi de măsuri clare pentru a proteja sectorul zahărului din România. Autorităţile trebuie să identifice soluţii prin care produsele de origine ucraineană care distorsionează piaţa să fie limitate, astfel încât fermierii români şi procesatorii să poată continua să îşi desfăşoare activitatea”, a declarat Mihai Dimitriu, vicepreşedinte al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România. Potrivit reprezentanţilor sectorului, pe piaţă ar ajunge zahăr provenit din Ucraina inclusiv în condiţiile în care Guvernul României a adoptat, la propunerea ministerului de resort, o ordonanţă menită să limiteze accesul acestui tip de produs pe piaţa locală. Operatorii economici susţin că au fost identificate diverse modalităţi prin care zahărul continuă să fie introdus în circuitul comercial.
Credite pentru fermieri cu dobândă de 2% şi ROBOR subvenţionat
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va avea în 2026 un buget de aproape 27,7 miliarde de lei, a anunţat ministrul Florin Barbu, care a precizat că una dintre proiorităţi este este crearea unui mecanism financiar prin care fermierii să poată accesa credite cu dobânzi reduse, mult sub nivelul pieţei. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat că instituţia are un buget de 26,3 miliarde de lei, dar şi sume extrabugetare de aproape 1 miliard, bugetul MADR fiind de apriximativ 27,7 miliarde de lei. Barbu a anunţat că una dintre priorităţile pentru perioada următoare este crearea unui mecanism financiar prin care fermierii să poată accesa credite cu dobânzi reduse, mult sub nivelul pieţei. Potrivit planului discutat la nivelul ministerului, agricultorii ar putea beneficia de împrumuturi cu dobânzi fixe între 1,5% şi 2%, în timp ce statul ar urma să suporte costurile legate de ROBOR şi de garanţiile necesare.