După întârzierea de peste trei luni care a ținut țara în suspans, Ministerul Finanțelor a dat publicității proiectul bugetului pentru 2026. Este, în cuvintele ministrului Alexandru Nazare, „un buget al responsabilității și al dezvoltării”, menit să echilibreze consolidarea fiscală cu nevoia urgentă de investiții și modernizare.
Veniturile statului sunt estimate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36% din PIB, în timp ce cheltuielile totalizează 864,3 miliarde lei, adică 42,3% din PIB. Deficitul bugetar rămâne semnificativ, la 127,7 miliarde lei (6,2% din PIB), dar este în scădere față de anii trecuți și se preconizează că va coborî la 5,1% în 2027. În termeni concreți, asta înseamnă că statul continuă să investească în viitor, fără a pune presiune suplimentară pe români prin taxe noi.
Ceea ce iese imediat în evidență este recordul absolut al investițiilor publice: peste 163 de miliarde lei, adică mai mult de 8% din PIB, cu aproape 26 de miliarde lei mai mult decât anul trecut. Și nu este vorba doar despre niște cifre pe hârtie: fondurile europene asigură aproape două treimi din această sumă, ceea ce înseamnă că România folosește cu inteligență resursele disponibile pentru a transforma fiecare oraș, comună și infrastructură strategică. Autostrada Moldovei, proiectele de infrastructură spitalicească, investițiile în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană sunt doar câteva dintre proiectele care vor modela România în următorii ani.
Ministerele cheie primesc atenția cuvenită: Apărarea și Internele, Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Suprem al Magistraturii văd bugete mai generoase, reflectând priorități strategice ale statului. În schimb, majoritatea celorlalte ministere, inclusiv Educația, Transporturile, Agricultura, Sănătatea sau Energie, se confruntă cu reduceri, în linie cu principiul eficienței și al disciplinei bugetare.
Comunitățile locale câștigă: autoritățile publice locale primesc resurse record, 86,4 miliarde lei, cu 7,4 miliarde lei mai mult decât în 2025, pentru proiecte de infrastructură, echilibrare bugetară și dezvoltare comunitară. Din TVA și impozitul pe venit, județele, orașele și comunele primesc cote clare, în timp ce Municipiul București beneficiază de o formulă mai echitabilă și mai predictibilă de finanțare.
Bugetul acordă, de asemenea, o atenție deosebită sprijinului social și educațional: peste 15 miliarde lei merg către servicii sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, aproape 1,5 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” și 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor. În paralel, fonduri pentru energie – 1,75 miliarde lei la Muncă și 2 miliarde lei la Energie – asigură protecție în cazul fluctuațiilor prețurilor.
România își asumă și un rol activ în susținerea mediului de afaceri și relansarea economică. Facilitățile fiscale pentru profitul reinvestit, creditele fiscale dedicate industriei și măsurile de stimulare a capitalului uman din diaspora fac din 2026 un an al oportunităților pentru antreprenori și investitori.
Un alt aspect remarcabil este flexibilitatea bugetară: proiectul permite realocări rapide între programe UE, PNRR și fonduri pentru modernizare, protejează granturile europene și impune termene stricte de raportare și monitorizare în timp real. Astfel, România nu doar că planifică investițiile, dar le și implementează rapid, în funcție de ritmul absorbției fondurilor europene.
Cheltuielile curente sunt limitate, dar eficiența este prioritară: cheltuielile de personal scad de la 8,8% la 8,2% din PIB, în timp ce cheltuielile sociale rămân constante nominal, dar scad procentual datorită creșterii economiei. Dobânzile pentru datoria publică cresc ușor, la 60,8 miliarde lei, reflectând istoricul împrumuturilor, dar plafonul pentru datoria publică este clar stabilit la 62,5% din PIB.
În concluzie, bugetul pe 2026 este mai mult decât un document contabil: este un manifest al ambiției României, un plan de dezvoltare accelerată care pune investițiile, comunitățile locale și economia reală în prim-plan. Este un buget care promite modernizare, predictibilitate și rezultate vizibile pentru români – de la drumuri și spitale, până la sprijin social și oportunități pentru antreprenori.
Daniel BACIU