Primele 25 de exemplare de vultur sur (Gyps fulvus) au ajuns în România și au fost transferate într-o volieră de aclimatizare construită în apropierea comunei Rucăr, din județul Argeș. Păsările fac parte dintr-un program pe termen lung care urmărește reintroducerea speciei și formarea unei populații stabile în Masivul Făgăraș.
Specia a dispărut din fauna României în urmă cu mai bine de 70 de ani, iar proiectul actual reprezintă prima inițiativă de reintroducere a vulturului sur în țară și un pas important pentru refacerea biodiversității.
Exemplarele au fost aduse din Spania, în colaborare cu Vulture Conservation Foundation, una dintre cele mai experimentate organizații europene implicate în conservarea și reintroducerea speciilor de vulturi. Păsările sunt tinere și vor constitui nucleul viitoarei populații din Munții Făgăraș.
Dispariția vulturului sur din România a fost determinată în principal de utilizarea momelilor otrăvite pentru combaterea prădătorilor, precum lupii și urșii, păsările devenind adesea victime colaterale. La aceasta s-au adăugat persecuția directă și vânătoarea, alimentate de percepția că specia ar fi dăunătoare.
Reintroducerea vulturului sur are însă un rol important pentru echilibrul natural, deoarece această specie necrofagă contribuie la eliminarea rapidă a carcaselor din natură și la prevenirea răspândirii bolilor.
„Revenirea vulturului sur în România nu înseamnă doar readucerea unei specii dispărute de peste 70 de ani, ci întoarcerea unui aliat esențial pentru sănătatea naturii. Este un pas concret în reconstrucția unui peisaj funcțional, în care natura și comunitățile locale coexistă și se susțin reciproc. Această etapă confirmă că refacerea naturii devine posibilă atunci când există parteneriate solide și angajament pe termen lung”, au declarat Barbara și Christoph Promberger, directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathia.
Partenerii proiectului subliniază și impactul pozitiv asupra comunităților locale.
„Sunt deja 5 ani de când suntem alături în demersurile Conservation Carpathia pentru protejarea biodiversității și a comunităților din munții Făgăraș. Programul de reintroducere a vulturului sur este unul aparte pentru noi, fiind în acord cu ceea ce ING își dorește să construiască prin abordarea sa pentru natură. Ca bancă implicată activ în tranziția către economie verde, până recent am concentrat finanțările și eforturile în tranziția energetică sau economia circulară; inițiativa de reintroducere a acestei specii aduce unul dintre acele parteneriate sociale care completează eforturile băncii. Permite naturii să aibă spațiul necesar să se regenereze și să-și recapete ritmurile, așa încât inclusiv comunitățile să aibă șansa de a se dezvolta sănătos și prosper“, a declarat Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager ING Bank România.
Primele zile: verificări medicale și adaptare
Imediat după transport, păsările au fost examinate de medici veterinari specializați pentru a se asigura că deplasarea nu le-a afectat starea de sănătate. Fiecare exemplar a fost echipat cu un inel ornitologic individual pentru identificare, după care a fost transferat în voliera de aclimatizare.
În următoarele două săptămâni, echipa proiectului va monitoriza atent modul în care păsările se adaptează la noul mediu.
Voliera – primul pas către libertate
Voliera este amplasată la aproximativ 1.150 de metri altitudine, într-o zonă montană din apropierea comunei Rucăr, cu vizibilitate către stâncării care pot deveni, în timp, locuri de cuibărire.
Construcția are aproximativ 160 de metri pătrați și o înălțime de 6 metri și este realizată din structură metalică și plasă de sârmă, fiind prevăzută și cu o zonă de protecție din lemn împotriva intemperiilor. Întreaga structură este fixată pe 44 de șuruburi de fundație, pentru stabilitate în condiții montane, iar zona este monitorizată video.
Perioada de aclimatizare este estimată la aproximativ șase luni, timp în care specialiștii urmăresc adaptarea păsărilor, modul în care se hrănesc și interacțiunile din grup.
După eliberarea în natură, fiecare exemplar va fi monitorizat prin transmițătoare pentru a urmări deplasările și adaptarea la mediul natural. Hrănirea în perioada de aclimatizare se face fără contact vizual cu oamenii, prin deschideri special amenajate, pentru a evita asocierea prezenței umane cu sursa de hrană. Resturile de origine animală provin din abatoare și ferme din regiune, în conformitate cu reglementările sanitar-veterinare.
Proiectul include și o componentă de colaborare cu comunitățile locale. În acest context, Fundația Conservation Carpathia pregătește deschiderea unui centru de vizitare dedicat speciilor de vulturi, „Casa Vulturului”, în comuna Valea Mare Pravăț.
Acesta va completa rețeaua de centre de informare despre natură din zonă, alături de Casa Castorului din Rucăr și Casa Zimbrului din Lerești, și va contribui la dezvoltarea turismului de natură și la creșterea atractivității regiunii pentru vizitatorii interesați de biodiversitate.
Vulturul sur: o specie esențială pentru ecosistem
Vulturii suri adulți se remarcă prin capul alb, aripile late și coada scurtă, având un guler alb de pene la baza gâtului și un cioc galben-deschis. Penajul este bej-deschis, iar penele de zbor sunt mai închise la culoare.
Specia poate ajunge la o greutate cuprinsă între 6 și 11 kilograme, o lungime a corpului de 93–122 de centimetri și o anvergură a aripilor de până la 2,8 metri. Femela depune un singur ou pe an, iar ambii părinți participă la creșterea puiului.
Vulturul sur este o specie necrofagă, hrănindu-se exclusiv cu animale moarte, ceea ce îl transformă într-un important „sanitar” al naturii.
Specia preferă peisajele deschise și întinse, de la câmpii până la zone montane, și poate fi întâlnită de la nivelul mării până la altitudini de aproximativ 3.000 de metri. Cuibărește de regulă pe stânci și versanți abrupți, iar în zbor planează la înălțimi mari, folosind curenții de aer cald pentru a se deplasa cu un consum minim de energie.
În prezent, exemplare de vultur sur pot fi observate doar ocazional deasupra Carpaților sau în zonele de stepă din sud-estul țării, fără a exista populații stabile.
Prin proiectul de reintroducere derulat de Fundația Conservation Carpathia și partenerii săi, cerul Munților Făgăraș se pregătește să găzduiască din nou o specie care a lipsit din fauna României timp de peste șapte decenii.