VIZIONARE… În medicină, femeile din Bârlad au excelat. Avem prima femeie rector al Facultății de Medicină Iași, bârlădeanca Lorica Gavriliță, avem prima femeie conferențiar universitar a Facultății de Știință București, Gabriela Chaborski, dar și prima femeie medic șef al orașului Bârlad, Lucica Galin, pacienta de succes al medicului Ana Aslan. Iată, așadar, că aceste mari personalități fac cinste nu numai Bârladului, ci întregii țări.
Prima femeie medic șef al orașului Bârlad a fost Lucica Galin care s-a născut în 1890 la Bârlad, fiind fiica unui vestit profesor codrenist, Ion Galin. A fost înscrisă de mică, elevă internă, la Școala Centrală de Fete din București, instituție de prestigiu, patronată de Regina Maria, prin Clotilda Averescu, soția mareșalului. Lucia a studiat medicina. După ce și-a dat doctoratul (1920), a decis să se întoarcă la Bârlad, unde mama rămăsese singură. A fost mai întâi, timp de doi ani, medic de plasă lângă Bârlad, apoi în Spitalul din oraș. În timpul războiului, alături de medicul V. Voiculescu, a îngrijit răniții, sora ei, Florica, lucrând și ea ca voluntar. Lucia Galin a rămas medic pediatru, alături de dr. Ionescu, iar după pensionarea acestuia, a fost medic șef al orașului încă aproape 20 de ani. În timpul războiului, secondată de Poliție și jandarmi, vizita locurile bombardate, culegând morții și răniții. Avea drept de trăsură permanentă, dar putea fi des întâlnită pe străzi, în exercițiul funcțiunii. De aceea era foarte iubită și respectată de concitadini. În august 1944, când năvălea puhoiul rusesc, ajutată de un căruțaș, a fugit din calea rușilor, străbătând astfel zeci de kilometri. Când s-a declarat armistițiul, pe 12 septembrie, era la Focșani. A ajuns în cele din urmă în București, la frații ei. Autoritățile Bârladului, care au trebuit să părăsească orașul, nu au revenit niciodată, dar dr. Galin a fost insistent chemată să-și reia postul la spital. L-a ținut până la pensionare în 1953. A căzut la pat și, pentru diagnostic, un frate a dus-o la București, unde a avut șansa să intre în îngrijirea dr. Ana Aslan, care își experimenta medicamentul ce avea să capete renume internațional. După doi ani de tratament, Lucia și-a revenit complet. Ca să demonstreze eficacitatea medicamentului minune Gerovital, Ana Aslan, care o prețuia nespus pe medicul bârlădeancă, a păstrat-o pe aceasta în secția de Geriatrie. Vorbind perfect limba franceză, Lucia Galin le explica străinilor boala și tratamentul. A trăit cu nostalgia Bârladului până la 94 de ani, când a fost răpusă de o infecție intestinală.
Lorica Gavriliță, prima femeie rector al Facultății de Medicină Iași
Lorica Gavriliță, născută în anul 1928 la Bârlad și decedată pe 7 august 2003 la Iași, a fost un medic român, profesor de anatomie patologică la Facultatea de Medicină din Iași și rector al Institutului de Medicină și Farmacie din Iași. A urmat cursurile liceale la Liceul de Fete „Iorgu Radu” din Bârlad, obținând diploma de bacalaureat în anul 1947. A urmat apoi cursurile Facultății de Medicină din Iași, devenind licențiat în medicină în 1953. S-a format ca anatomo-patolog în Laboratorul Institutului de Cercetări Medicale al Academiei Române, filiala Iași, și la Catedra de Anatomie Patologică a Facultății de Medicină, sub îndrumarea profesorilor universitari Lazăr Wadderman și Șerban Brătianu. Își începe cariera didactică în 1958 și devine profesor de Morfopatologie în 1975, ulterior fiind și șef de disciplină. A fost prima femeie rector în Iași, conducând Institutul de Medicină și Farmacie din Iași timp de două mandate, în perioada 1982-1990. Unul din amfiteatrele Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași îi poartă numele.
Gabriela Chaborski, mintea sclipitoare a biochimiei mondiale
… Printre personalitățile feminine ale științei românești s-a numărat bârlădeanca Gabriela Chaborski. O necruțătoare boală de inimă i-a curmat viața la numai 45 de ani, dar prea scurta-i existență i-a dat totuși prilejul să descopere și să cerceteze, a fost o eminentă reprezentantă a chimiei-fizice și cea dintâi conferențiară universitară a Facultății de Științe din București, pentru care a elaborat și o serie de cursuri mult apreciate. Mari savanți români, ca Petru Poni, Dragomir Hurmuzescu, G. G. Longinescu, i-au prețuit lucrările, iar Petre Bogdan, în prima istorie a chimiei noastre, nu a omis să o menționeze. Fiica unui inginer constructor, Gabriela Chaborski s-a născut la 14 octombrie 1891 la Bârlad și a urmat liceul la Ploiești, apoi științele fizico-chimice la Universitatea din București, unde a obținut în 1916 licența. În 1918 și-a susținut doctoratul. În cadrul pregătirii acestuia, a izolat și studiat biochimic opt tipuri de levuri (ciuperci unicelulare), descoperind în același timp trei specii noi și un nou gen de levură. Profesorul elvețian Robert Chodat a numit acest gen de levură „cultura Chaborski”.