În eleganta Sală a Senatului a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, străjuită de impunătorul tablou al corăbiei semnat de pictorul româno-australian Neluş Oană, a avut loc una dintre cele mai rafinate intervenţii din cadrul celei de-a doua ediţii a conferinţei internaţionale „ Scents and Sensibilities. Adorning the Body. Scenting the Soul ” („Mirosuri şi sensibilităţi. Împodobirea corpului. Mirosirea sufletului”).
Invitată specială, conf. univ. dr. Alina Bottez, de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universitatea din Bucureşti, a susţinut în limba engleză eseul intitulat „Malefic Sparkles: Jewellery as the Devil’s Temptation in Opera. Adaptations of Literary Masterpieces” („Străluciri malefice: Bijuteriile ca ispită a diavolului în operă. Adaptări ale capodoperelor literare”).
Prezentarea, susţinută în faţa unui public format din studenţi, cadre didactice şi invitaţi internaţionali, a adus în prim-plan fascinaţia aurului şi a bijuteriilor în istoria culturală europeană, cu accent pe mitologia nordică şi germanică şi pe transpunerile lor în operă.
Aurul – între mit, religie şi psihanaliză
Într-o demonstraţie interdisciplinară, Alina Bottez a explorat simbolistica podoabelor preţioase din multiple perspective: mitologică, religioasă, psihanalitică şi estetică. Aurul nu este doar materie, ci energie simbolică — promisiune, tentaţie, pact, damnare.
Exemplele muzicale au ilustrat modul în care compozitori precum Richard Wagner au transformat miturile germanice în adevărate drame sonore ale dorinţei şi puterii, în timp ce imaginarul romantic al lui E. T. A. Hoffmann a revelat dimensiunea fantastică şi neliniştitoare a obiectului strălucitor, investit cu forţe obscure.
Bijuteria apare astfel ca obiect ambivalent: ornament şi blestem, frumuseţe şi capcană, expresie a vanităţii, dar şi a aspiraţiei către absolut. În operă, ea devine adesea catalizator al conflictului dramatic, simbol al pactului cu forţele întunericului sau al rătăcirii sufletului.
O cercetătoare la confluenţa artelor
Cercetătoare şi soprană, Alina Bottez deţine o dublă specializare – în muzică şi limbi străine. Absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi a Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (canto, clasa prof. Maria Slătinaru-Nistor), a obţinut distincţia Summa cum laude pentru doctoratul său interdisciplinar dedicat adaptărilor shakespeariene în muzică: A Confluence between Musical and Literary Masterpieces: Opera Jewels Inspired from Shakespeare’s Falstaff Plays (2013).
Domeniile sale de interes includ studiile shakespeariene, studiile culturale, analiza interdisciplinară a operei şi musicalului, literatura medievală şi renascentistă, cultura victoriană şi literatura britanică a secolului XX.
„Ceea ce apreciez în mod deosebit este capacitatea studentului de a gândi pe cont propriu, de a-şi spune părerile, dar şi capacitatea sa de a-şi documenta studiul”, mărturisea cercetătoarea într-un interviu recent – o profesiune de credinţă care s-a reflectat şi în rigoarea şi coerenţa prezentării sale de la Galaţi.
Galaţiul, spaţiu al dialogului interdisciplinar
Organizată de Facultatea de Litere în colaborare cu Facultatea de Arte, conferinţa a reunit, între 26 şi 28 februarie, cercetători români şi invitaţi internaţionali din domenii variate – literatură, istorie, medicină, psihologie, antropologie şi arte vizuale.
Timp de trei zile, Galaţiul a devenit un spaţiu al dialogului despre corp, memorie, artă şi simţuri, despre identitate şi expresie culturală. În Sală s-a aflat şi doamna Daniela Aura Bogdan, cadru didactic al universităţii gălăţene, alături de numeroşi studenţi şi invitaţi din străinătate.
Într-un peisaj academic în care circulaţia ideilor este rapidă, dar adesea efemeră, faptul că eseul prezentat nu este disponibil online subliniază caracterul său inedit şi valoarea contribuţiei aduse în cadrul conferinţei.
Strălucirile malefice despre care a vorbit Alina Bottez nu aparţin doar personajelor de operă. Ele continuă să ne fascineze şi astăzi, demonstrând că podoaba nu este un simplu ornament, ci o oglindă a dorinţelor, fricilor şi aspiraţiilor noastre cele mai profunde.