Astăzi se împlinesc 49 de ani de la una dintre cele mai negre nopți din istoria recentă a României. Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, pământul s-a cutremurat violent timp de 56 de secunde, lăsând în urmă o dâră de suferință, distrugere și mii de vieți curmate.
Seismul, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a avut un bilanț tragic: 1.578 de morți, dintre care majoritatea (peste 1.400) în București, și aproximativ 11.300 de răniți. Capitala a fost epicentrul dezastrului urban, zeci de clădiri prăbușindu-se sub privirile îngrozite ale supraviețuitorilor.
Pericolul, încă prezent: Scenariul negru pentru București
Deși au trecut aproape cinci decenii, rana urbanistică a Bucureștiului nu s-a vindecat complet. Conform datelor oficiale actuale, Capitala rămâne extrem de vulnerabilă. În evidențe figurează 363 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (pericol public de prăbușire) și alte 373 în clasa a II-a.
Avertismentele experților sunt sumbre. Fostul șef al Administrației pentru Consolidări din Primăria Capitalei atrăgea atenția asupra unor rapoarte oficiale alarmante: în cazul repetării unui seism de intensitatea celui din ’77, numărul victimelor ar putea ajunge la 25.000, un scenariu de coșmar pentru autorități.
Brașovul a simțit unda de șoc
Deși distrugerile masive s-au concentrat în sudul și estul țării, unda de șoc a fost resimțită puternic și la poalele Tâmpei. Chiar dacă la Brașov pagubele materiale nu au fost însemnate, spaima trăită de locuitori a rămas întipărită în memoria colectivă, cutremurul fiind un memento constant al forței incontrolabile a naturii.
Comemorarea de astăzi nu este doar despre trecut, ci și un semnal de alarmă privind necesitatea urgentării lucrărilor de consolidare și a pregătirii populației pentru situații de urgență.