O veche lacună legislativă a permis ca zeci de mii de noi cetățeni români să-și înregistreze domiciliul în România la adrese unde nu locuiau de fapt. Acum, autoritățile le anulează cărțile de identitate. În acest infografic interactiv explicăm cine a fost afectat, ce s-a schimbat și ce înseamnă, de fapt, anularea unui act de identitate.
Atunci când s-au cunoscut, s-au împrietenit, iar apoi au făcut și nuntă, doi juriști din Chișinău, Alina și Vadim, au aflat unul despre celălalt nu doar că sunt ambii și cetățeni ai României, dar și că aveau, de câțiva ani, și aceeași adresă – strada Moș Ion Roată, sector 3, București.
Povestea este cunoscută. Mulți moldoveni cu cetățenie română și-au declarat reședințe fictive în România – uneori înregistrându-se cu miile în aceeași casă – pentru a putea obține cărți de identitate românești.
Acum însă, Alina și Vadim se numără printre cele peste 160.000 de români, cei mai mulți fiind originari din Republica Moldova, care au devenit victime colaterale ale unui efort început de statul român în 2023 pentru a elimina o vulnerabilitate majoră din sistemul de acte de identitate, pusă în lumină de războiul din Ucraina.
În acest articol explorăm un set de date proaspete obținute de Europa Liberă și câteva cazuri ale basarabenilor rămași fără buletine românești.
Alina Gorincioi (35 de ani) a redobândit cetățenia română, împreună cu părinții, în anul 2012, după zece ani de așteptare.
„În acel moment, eram studentă la Universitatea Sorbona și intrasem cu acte moldovenești”, spune pentru Europa Liberă Alina – astăzi juristă în Paris.
Actele românești, adică europene, i-au ușurat Alinei integrarea, după absolvire. Legea cetățeniei române permite foștilor cetățeni care „au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III” să o redobândească.
Sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au obținut cetățenia română prin această procedură prevăzută în legislația românească încă din 1991.
Interesul a crescut fulminant după ce România a devenit țară membră Uniunii Europene. De atunci, documentele românești au devenit un bilet de intrare în Occident pentru sute de mii de moldoveni interesați să muncească acolo.
Aproape 800 de mii au devenit cetățeni români după 2010, ne-a spus Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
De ce s-au „mutat” virtual moldovenii în România
Continuarea articolului