* Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care scoate instituțiile publice de cultură de sub măsurile de reducere a cheltuielilor și a personalului * în același pachet apare și „Fondul de regenerare locală”, pe care autoritățile locale îl pot constitui cu până la 5% din veniturile proprii pentru protejarea clădirilor cu valoare culturală, istorică și arhitecturală
Într-un moment în care reforma administrației publice e asociată, aproape reflex, cu tăieri de posturi și comprimări de bugete, Guvernul a decis să traseze o excepție clară pentru cultură. Potrivit comunicării Ministerului Culturii și relatărilor din spațiul public, instituțiile publice de cultură aflate sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale sau a ministerului de resortnu intră sub incidența măsurilor de reducere a cheltuielilor ori a personalului .
Mesajul vine la pachet cu o formulare rar întâlnită în limbajul politic:comasarea compartimentelor-suport „nu a fost, nu este și nu va fi” o soluție aplicabilă în instituțiile publice de cultură , semn că Executivul vrea să evite reorganizările „din pix” care pot bloca funcționarea de zi cu zi a muzeelor, bibliotecilor, teatrelor sau filarmonicilor.
În același set de reglementări, Guvernul introduce „Fondul de regenerare locală ”, o pârghie care poate conta pentru patrimoniul construit. Fondul poate fi constituit în cotă de până la5% din veniturile proprii încasate în anul anterior și se află la dispoziția consiliilor locale, consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București. Banii pot fi utilizați pentruprezervarea fondului imobiliar cu valoare culturală, istorică și arhitecturală , iar pe parcursul anului fondul poate fi majorat din credite bugetare disponibile până la finalul exercițiului bugetar.
Decizia are o logică simplă: cultura nu e doar „consum”, ci infrastructură publică — educație, memorie, coeziune comunitară. În orașe cu densitate mare de instituții, precum Iașul, orice val de disponibilizări ar fi lovit direct capacitatea de programare, conservare, relația cu publicul și accesul copiilor și tinerilor la evenimente și servicii culturale. Excepția de la tăieri temperează riscul unei crize administrative în interiorul unor instituții care funcționează, oricum, cu resurse limitate.
Totuși, ordonanța nu închide toate rănile. În condițiile stabilite, Ministerului Culturii îi revine obligația de a iniția măsuri pentru diminuarea impactului salarizării unitare asupra bugetelor publice. Iar ministrul Culturii,Demeter András István , a admis public că o propunere derogatorie a ministerului — care ar fi permis, în anumite cazuri, completarea indemnizației pentru titlul științific de doctor din venituri proprii peste noua plafonare —nu a întrunit susținerea necesară : „Nu s-a putut. Deocamdată”.
În esență, Guvernul pune cultura sub un scut administrativ, dar rămâne de văzut cât de repede va deveni și un scut financiar real. Pentru autoritățile locale, miza imediată e dublă: să nu transforme „excepția” într-o simplă frază de comunicat și să folosească Fondul de regenerare locală ca instrument activ — nu ca o rubrică de buget — pentru clădirile care pot fi salvate înainte să fie prea târziu.
Maura ANGHEL