Guvernul a adoptat marți seară două ordonanțe de urgență majore, una privind reforma administrației publice centrale și locale, iar cealaltă dedicată relansării economice. Decizia a fost luată după o ședință desfășurată la Palatul Victoria, convocată în urma acordului politic stabilit în coaliția de guvernare.
Adoptarea actelor normative vine după luni de negocieri și după obținerea avizelor necesare din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social, chiar dacă unele dintre acestea au fost însoțite de observații sau voturi nefavorabile.
Reducerea cheltuielilor în administrația publică
Principala măsură prevăzută în ordonanța privind reforma administrației este reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivelul instituțiilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor fi obligate să își reorganizeze structurile pentru a atinge acest prag, fie prin restructurări, fie prin alte metode de diminuare a costurilor.
În administrația locală, reforma presupune reducerea numărului total de posturi aprobate cu aproximativ 30%, ceea ce va conduce, la nivel național, la eliminarea a circa 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene. Estimările guvernamentale indică aproximativ 13.000 de funcționari afectați de aceste măsuri.
Prefecturile vor trece, la rândul lor, printr-un proces de reorganizare care poate duce la reducerea cu până la 25% a personalului.
Autoritățile locale vor avea posibilitatea, în cursul acestui an de tranziție, să aleagă între desființarea unor posturi sau diminuarea proporțională a cheltuielilor salariale. Primăriile care nu reușesc să își acopere cheltuielile din veniturile proprii vor avea stabilite noi grile de salarizare.
Reducerea numărului de consilieri și reorganizarea poliției locale
Un capitol important al reformei îl reprezintă restructurarea cabinetelor demnitarilor. Numărul consilierilor personali va fi redus atât la nivel central, cât și local, măsură care va elimina peste 6.100 de posturi dintr-un total de aproximativ 10.000 existente în prezent.
De asemenea, este recalibrat și numărul polițiștilor locali, în funcție de populația fiecărei localități. Noua regulă stabilește un polițist local la 1.200 de locuitori pentru orașe și comune și unul la 6.500 de locuitori la nivel de județ sau pentru municipiul București. Localitățile mici vor putea menține serviciul de poliție locală doar dacă îl finanțează integral din venituri proprii.
Excepții de la reduceri
Guvernul a introdus mai multe excepții pentru domenii considerate esențiale. Personalul medical, cadrele didactice, angajații din apărare, ordine publică și siguranță națională nu vor avea salariile reduse direct.
În cazul structurilor militare și de ordine publică, economiile bugetare vor fi realizate printr-un viitor proiect legislativ care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare. Executivul urmează să prezinte acest proiect în termen de 30 de zile.
În sistemul sanitar este prevăzută introducerea unui nou model de clasificare a spitalelor și a unui mecanism de salarizare bazat pe performanță.
Pachet economic de peste 2 miliarde lei
A doua ordonanță adoptată de Guvern vizează relansarea economiei prin patru scheme majore de ajutor de stat, cu un impact bugetar estimat la peste 2 miliarde de lei în acest an.
Măsurile sunt orientate către industria de apărare, exploatarea și procesarea materiilor prime critice, dezvoltarea tehnologiilor avansate și stimularea investițiilor în domenii unde România înregistrează deficit comercial ridicat.
Executivul susține că aceste programe urmăresc atragerea de investiții și creșterea producției interne, în contextul presiunilor economice și al necesității reducerii deficitului bugetar.
Proteste și critici înainte de adoptare
Adoptarea reformei a fost precedată de proteste în fața Palatului Victoria, unde câteva sute de polițiști și angajați din sistemul penitenciar au contestat prevederile legate de pensiile militare și reorganizarea administrației.
Sindicate din aparatul guvernamental au transmis, de asemenea, o scrisoare deschisă Executivului, avertizând că unele prevederi ar putea genera conflicte de muncă și probleme de constituționalitate.
În ciuda criticilor, Guvernul a decis adoptarea ordonanțelor, urmând ca premierul și miniștrii implicați să prezinte detaliile finale ale reformei în declarații publice.