* nu fug de acasă, ci din grija statului * Iașul e în top 4 județe din România la copii dispăruți * mai mult de jumătate au plecat din centre de plasament
Peste 9.500 de sesizări privind minori dispăruți au fost înregistrate în România într-un singur an, iar județul Iași figurează explicit în topul județelor cu cele mai multe cazuri. Dintre cei care dispar, mai mult de jumătate fug din centrele de plasament ale statului. DGASPC Iași construiește case de tip familial și închide centre vechi. Dar copiii continuă să plece.
Cifrele au fost făcute publice de Organizația Salvați Copiii, pe baza statisticilor oficiale ale Poliției Române, și nu lasă loc de interpretare. În perioada 20 mai 2024 – 20 mai 2025, Poliția Română a înregistrat 9.548 de sesizări privind minori dispăruți. Dintre acestea, peste 60% reprezintă plecări voluntare din centre de plasament, cămine școlare sau locuințe sociale. Disparițiile au fost raportate în special în București, Bistrița-Năsăud, Iași și Constanța.
Cine dispare și de unde
Cele mai multe cazuri vizează adolescenți cu vârste între 14 și 17 ani — peste 7.200 de sesizări. La data publicării raportului, 482 de cazuri rămâneau active, majoritatea în rândul adolescenților. Situația este gravă și în cazul copiilor sub 5 ani, pentru care s-au înregistrat peste 100 de dispariții. Datele relevă un paradox dureros: cei mai mulți copii care dispar nu fug de acasă. Fug din grija statului. Sunt copii pe care România i-a preluat din familii disfuncționale, i-a pus în centre sau în plasament și i-a pierdut din nou — de data aceasta oficial, prin sesizare la Poliție.
Un caz concret din județul Iași ilustrează exact acest mecanism: în iulie 2025, doi frați, o fată de 10 ani și un băiat de 11 ani, aflați în plasament la o familie, au plecat de acasă în cursul dimineții și nu s-au mai întors. Autoritățile au cerut sprijinul populației pentru a-i găsi.
Motivele sunt complexe și multifactoriale: conflicte familiale, violență domestică, abuz sau neglijare, suferință emoțională, sentimente de singurătate sau respingere, presiune academică, bullying, dar și nevoia de autonomie specifică adolescenței sau influența negativă a grupului.
Specialiștii adaugă însă un numitor comun care traversează toate aceste cauze: lipsa unui adult de referință în care copilul să aibă încredere. Când acel adult nu există, nici acasă, nici în centrul de plasament, copilul pleacă. Și odată plecat, devine extrem de vulnerabil. Potrivit directorului executiv al Asociației Telefonul Copilului, intenția de a pleca de acasă reprezintă un copil nesigur, un copil instabil, expus oricând exploatării sexuale, traficului de persoane, consumului de droguri sau comiterii de infracțiuni. În cele mai multe situații este vorba despre fete (83,5% dintre cazuri), iar grupa de vârstă cea mai frecventă este 16–17 ani, în 62,8% dintre cazuri.
Ce face DGASPC Iași
Instituția nu stă cu mâinile în sân. Există proiecte concrete și vizibile. La finele anului trecut, la Pașcani au fost inaugurate oficial două noi case de tip familial, Casa „Mihai” și Casa „George”, realizate în cadrul unui proiect de dezinstituționalizare derulat de DGASPC Iași cu sprijinul fondurilor europene. Cele două case pot găzdui câte 12 copii și oferă condiții moderne, într-un mediu cât mai apropiat de cel familial. Totodată, fostul Centru Rezidențial a fost închis.
Direcția a închis și Centrul Rezidențial „C.A. Rosetti”, un alt proiect finanțat european, parte a unui program național de tranziție de la centrele mari, depersonalizante, la îngrijire de tip familial. Încă de la înființare, obiectivele DGASPC Iași au urmărit promovarea protecției copilului prin alternative de tip familial, evaluarea copiilor din instituțiile de tip rezidențial în vederea dezinstituționalizării și înființarea de noi servicii pentru prevenirea abandonului.
Iașul e în topul județelor cu copii dispăruți nu neapărat pentru că sistemul local e mai rău decât în altă parte. Ci pentru că județul are una dintre cele mai mari populații de copii din România, cu una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie…
Clara DIMA