O bacterie veche de 5.000 de ani a fost descoperită în Peștera Ghețarul de la Scărișoara. Aceasta ar putea ajuta în lupta împotriva superbacteriilor, dacă nu va deveni ea însăși una, arată datele foarte interesante ale unui studiu.
Cercetarea a fost coordonată de o echipă de la Institutul de Biologie București (IBB) al Academiei Române și evidențiază potențialul terapeutic încă neexplorat, dar și riscurile microbilor conservați timp de milenii în medii reci, scrieScience Alert .
„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3, izolată din Peștera de Gheață Scărișoara, în ciuda originii sale străvechi, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și poartă peste 100 de gene asociate rezistenței”, a declarat Cristina Purcarea, autoarea studiului și cercetător la Institutul de Biologie București al Academiei Române, citată deEuronews.
Blocul de gheață dinPeștera Ghețarul de la Scărișoaraare un volum de 100.000 de metri cubi și o vechime de aproximativ 13.000 de ani, ceea ce îl face cel mai mare și cel mai vechi bloc subteran de gheață.
Cum pot supraviețui bacteriile mii de ani în medii extreme?
Echipa de cercetători a forat un carotaj de gheață de 25 de metri în zona peșterii cunoscută drept „Sala Mare”.
În urma analizării fragmentelor de gheață prelevate, au fost identificate mai multe tulpini bacteriene, iar genomurile acestora au fost secvențiate pentru a stabili ce gene le ajută să reziste la temperaturi scăzute și care sunt responsabile de rezistența antimicrobiană.
Așadar, bacteriile pot supraviețui mii de ani în medii extreme, precum sub straturi vechi de gheață, în permafrost, sub mare sau în lacuri glaciare, datorită capacității lor de adaptare și persistență în timp.
Rezistență la zece antibiotice moderne
Potrivit cercetătorilor români, tulpinile SC65A.3 de Psychrobacter, bacterii adaptate la medii reci, sunt rezistente la zece antibiotice moderne din opt clase diferite, utilizate frecvent pentru tratarea infecțiilor pulmonare, cutanate, ale sângelui și ale altor infecții comune.
Pe măsură ce bacteriile evoluează constant pentru a păcăli cele mai eficiente tratamente disponibile, rezistența la antibiotice reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică.
Așadar, această tulpină de bacterii ar putea oferi indicii pentru dezvoltarea unor noi antibiotice, însă, dacă ar fi lăsată să reapară și să se răspândească, ar putea transmite genele sale de rezistență la medicamente altor bacterii.
Se estimează că rezistența la antibiotice contribuie la peste un milion de decese la nivel mondial în fiecare an și, deși tendința este îngrijorătoare, există și semne încurajatoare de progres.
„Dacă topirea gheții eliberează acești microbi, aceste gene s-ar putea răspândi la bacteriile moderne, amplificând provocarea globală a rezistenței la antibiotice”, adaugă autoarea studiului.
Foto: arhivă