România se pregătește să joace un rol de observator la Washington, în cadrul controversatului Consiliu al Păcii inițiat de Donald Trump, cu președintele Nicușor Dan în fruntea delegației. Demersul, cu un aport deja implementat privind sprijinul acordat Fâșiei Gaza, vine în contextul în care alte state europene au refuzat implicarea.
Interesul național primează: O strategie „inteligentă”
Decizia României de a participa în acest format atipic este analizată prin prisma interesului național. Un expert în relații internaționale subliniază că Bucureștiul trebuie să acționeze ca un „stat inteligent”, ghidat de propriile interese, chiar și atunci când acestea nu se aliniază perfect cu așteptările generale sau cu pozițiile altor parteneri europeni. În acest cadru, este vehiculată chiar și posibilitatea unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, vizând conturarea unui proiect comun solid, ancorat în interesele convergente ale României și Statelor Unite.
Geneza inițiativei: O rezoluție crucială
Fără a ignora contextul, trebuie menționat că fundația acestui demers a fost pusă în noiembrie 2025, odată cu adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. Această rezoluție, susținută de SUA și adoptată cu doar două abțineri (Rusia și China), schițează un plan detaliat în 20 de puncte pentru reconstrucția și administrarea Fâșiei Gaza, Statele Unite fiind principalul său promotor. Consiliul Păcii, inițiat ulterior de Donald Trump și consolidat la Davos prin angajamentele asumate, vizează nu doar implementarea acestei rezoluții, ci și abordarea extinsă a crizei din Gaza, alături de alte provocări globale.
De ce România? Argumentul experienței concretizate
Demersul României nu ar trebui perceput drept unul pur simbolic sau oportunist. Reprezentanții de la București subliniază că prezența la Washington este legitimată de un mandat clar, conform dreptului internațional, și de o „coaliție de voință” similară celei din sprijinul Ucrainei. Mai mult, țara noastră aduce la masă un argument solid: un aport considerabil, deja implementat, în sprijinul umanitar pentru Fâșia Gaza, realizat în cooperare cu statele din regiune și cu Israelul. Această experiență concretă conferă României o voce credibilă în discuțiile privind viitorul Fâșiei Gaza.
Capcane juridice și evaluări strategice
Totuși, o eventuală extindere a mandatului acestui Consiliu al Păcii ar ridica multiple semne de întrebare și ar impune un proces riguros de validare. Specialiștii avertizează că o transformare într-o organizație internațională ar necesita o evaluare complexă din partea Ministerului Afacerilor Externe, vizând aspectele statutare și compatibilitatea cu alte tratate internaționale la care România este parte. De asemenea, ar fi esențială o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru aspectele de securitate generice. Nu în ultimul rând, orice implicare financiară sau modificare substanțială a obligațiilor asumate anterior ar impune, conform legii 530/2003, ratificarea mandatului de către Parlament, transformând un simplu rol de observator într-un angajament de anvergură și cu implicații semnificative pe termen lung.