Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
Bună seara! Un Consiliu European cu tema competitivitate. Asta sună abstract, dar, de fapt, e vorba de condițiile de viață ale oamenilor, pentru că vorbim de salarii, pentru că asta înseamnă o economie competitivă, și vorbim de prețurile pe care oamenii le plătesc, care sunt direct legate cu prețul energiei, așa cum o să vedem.
Mai întâi, câteva chestiuni de procedură. În întâlnirea de azi, s-au stabilit niște termene pentru întâlniri viitoare. După cum știți, o să fie un Consiliu în martie, 19-20 martie, și acolo Comisia s-a angajat să vină cu mai multe propuneri legate de stabilirea prețului energiei, una din priorități fiind coborârea prețului energiei, care este legat de competitivitatea companiilor. De asemenea, Comisia s-a angajat să vină în aprilie acest an cu o propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim pentru companii, adică un sistem unic prin care companiile să se poată înregistra oriunde în Europa și, de asemenea, cu promisiunea de la toată lumea că această dezbatere se va finaliza la sfârșitul anului 2026. Deci, la sfârșitul anului 2026, există promisiunea că vom avea acest regim al 28-lea.
În iunie vom avea o dezbatere pe mecanismul ETS, adică acele certificate pentru emiterea gazului cu efect de seră – o să revin la chestiunea asta.
Pentru că subiectul e important, s-a stabilit că în fiecare din Consiliile de până la sfârșitul acestui an o să existe o secțiune de competitivitate, în care să vedem progresele pe care le-am făcut cu toții pe chestiunea asta, și, de asemenea, această chestiune a competitivități este strâns legată de dezbaterea pe care o să o avem pe parcursul întregului an cu privire la Cadrul Financiar Multianual, adică bugetul Uniunii 2028-2034.
Pe partea de competitivitate externă, aici lucrurile au fost relativ simple, adică a existat un acord al tuturor participanților, în sensul că nu dorim o piață care să fie protecționistă în Europa. În schimb, ca răspuns la anumite practici neconcurențiale, Europa trebuie să răspundă foarte repede pentru a-și proteja anumite sectoare economice, cum s-a întâmplat, și reacția Europei n-a fost întotdeauna cea mai rapidă.
Pe partea internă, de piață internă, aici, discuțiile au fost mai lungi și sunt mai multe idei care sunt importante. În primul rând, partea de simplificare, pentru că reprezentanții mediului economic de peste tot din Europa se plâng, pe bună dreptate, de faptul că birocrația este mult prea mare. De exemplu – unul din exemple – banii pe care companiile din Europa îi cheltuie pentru conformarea la diferite reguli sunt de două ori mai mari decât banii pe care companiile din Europa îi plătesc pentru cercetare-dezvoltare. Și asta, bineînțeles, este necompetitiv.
Așa cum am spus, Comisia s-a angajat să vină cu o propunere pentru acest al 28-lea regim al companiilor. Asta înseamnă că va exista o metodă prin care, la alegere, cineva, oricine care va dori să constituie o companie, să aleagă să constituie o companie într-o țară membră sau să aleagă să constituie o companie pe acest al 28-lea regim, și, în felul ăsta, să aibă o companie care să poată să activeze oriunde în Europa.
Pe partea de simplificare, după cum știți, ni s-a prezentat raportul celor așa-numite 10 Omnibusuri, care fiecare dintre ele simplifică reglementările europene pe diferite domenii. Pe partea de simplificare, principala miză este cum facem să avem companii care să fie suficient de mari într-o competiție globală în care, evident, cu cât ești mai mare, cu atât anumite costuri sunt proporțional mai mici, deci cum să facem să constituim așa-numiții campioni europeni, adică firme care să aibă relevanță globală, și bineînțeles că aici este nevoie, pentru ca o astfel de firmă să existe, ea trebuie să aibă un regim legislativ oarecum uniform în țările europene, pentru a putea activa cumva pe aceleași reguli pe o piață mai mare, și aici e un efort pe care trebuie să-l facem.
Și o scurtă notă aici, importantă pentru România: evident că ne dorim ca astfel de companii să activeze, să dea de lucru în România, dar trebuie să anticipăm că, pentru ca lucrul ăsta să se întâmple, infrastructura pe care o accesează trebuie să fie digitalizată, deci o să fie cumva o competiție internă în care noi trebuie, dacă vrem să atragem tipul acesta de investiții, trebuie să digitalizăm interacțiunea pe care companiile o au cu diferite instituții ale statului român.
S-a vorbit de Piața Unică, și aici, din nou, în aceeași idee, ca firmele să fie mai competitive pentru că se adresează unei piețe mari și nu unei piețe care este fragmentată, s-a vorbit de obiectivul ambițios de a termina în sfârșit această Piață Unică. În momentul acesta, suntem la jumătate, în sensul că nu există o adevărată Piață Unică a băncii și a capitalurilor, nu există o Piață Unică pe zona de telecomunicații și nu există o Piață Unică pe zona de energie, acolo unde suntem direct interesați.
Legat de Cadrul Financiar Multianual, cum spuneam, discuțiile pe care o să le avem o să fie întrepătrunse, între competitivitate și cum va arăta bugetul Uniunii pentru 2028-2034. Una din ideile importante care a apărut a fost că, tocmai pentru ca Europa să rămână în această competiție globală, e nevoie de stimularea unor domenii care nu pot doar cu bani privați, cum ar fi zona de inteligență artificială, zona de industria aerospațială, zona de cybersecurity și câteva de genul acesta.
Și, în fine, mare parte din discuție și subiectul care pe noi ne-a interesat cel mai mult – despre energie. Pentru că Europa nu este competitivă în mare măsură din cauza faptului că prețul la energie este mult mai mare în Europa decât în Statele Unite sau în China. Și aici sunt trei lucruri care s-au discutat în esență. Așa cum v-am spus, Comisia s-a obligat să vină până la Consiliul următor, de peste o lună, cu niște scenarii pe mecanismul de stabilire a prețului, urmând să dezbatem aceste scenarii. S-a discutat foarte mult de mecanismul ETS, adică prețurile pe care companiile le plătesc în momentul în care emit carbon în atmosferă, unde discuțiile au fost destul de contondente între susținători ai ETS-urilor care și-au dezvoltat industria de producție pe regenerabile și țări care nu au făcut-o în același nivel și suferă, cum este și România. Deci o să avem o dezbatere interesantă în iunie, când vom rediscuta cu totul reglementarea. În orice caz, toată lumea a fost de acord că parte din creșterea de preț vine din speculatorii care operează pe piața de certificate care nu ar trebui să fie admiși în sistem.
Și ultimul lucru, poate cel mai important, cu o oarecare reținere din partea unor țări care produc energie ieftină, în special din regenerabile, se conturează o majoritate care își dorește ca Europa să investească într-o adevărată rețea de energie electrică, astfel încât să avem cu adevărat o Piață Unică și un preț uniform pe teritoriul Uniunii la energia electrică.
Asta a fost agenda, lucrurile cele mai importante. Discuția pe competitivitate, așa cum am spus, tocmai pentru că e vorba de Europa pe termen lung, va continua la toate ședințele următoare ale Consiliului. Vă rog!
Bună seara, domnule Președinte! A fost practic o discuție despre mai multă integrare, mai multă unitate, unificarea unor piețe care nu au ajuns încă la acel nivel, în prezența lui Mario Draghi, autorului unui raport care consideră că stimularea competitivității ține și de o injecție mare de capital, de 800 de miliarde anual, care poate fi obținută din emiterea de eurobonduri. De aceea, știu că e o discuție destul de controversată, dar vreau să vă întreb în ce măsură considerați că e oportună începerea unei discuții serioase despre adoptarea monedei unice, împreună cu specialiști ai Băncii Naționale, ai Guvernului, astfel încât să avem un termen realist la care să putem face și noi acest pas, pentru că zona euro, clar, devine nucleul dur al Uniunii Europene.
Președintele Nicușor Dan: Bun, în primul rând că trecerea României la euro e benefică, exact din motivele pe care le-am spus până acum, în sensul că, cu cât economia ta este mai integrată într-o economie care permite firme care se desfășoară pe spații mai largi, cu atât firmele alea vor fi mai productive, cu atât mai mult vei avea locuri de muncă bine plătite în țara ta. Condițiile sunt însă cele pe care le cunoaștem. Ca să aderi la moneda euro, trebuie să ai, și pe deficit, și pe datorie, trebuie să intri în niște indicatori în care noi putem să ne propunem să fim într-un orizont de 3-4 ani de acum încolo.
Legat de problema prețurilor pentru energie electrică, la un moment dat, ministrul Energiei spunea că va prezenta în CSAT, sau cel puțin va încerca să propună, o radiografie a sistemului energetic și o discuție despre prețurile mari pe care românii le achită pentru facturile de energie electrică. Când am putea vedea prima ședință CSAT din acest an și dacă de această dată subiectul s-ar putea regăsi pe masa discuțiilor?
Președintele Nicușor Dan: Da, domnul ministru a propus un document, un document de lucru. Din motive tehnice, el n-a intrat în discuțiile CSAT, însă membrii CSAT sunt la curent cu această discuție. Suntem într-o evoluție, sperăm în cursul acestui an să avem pusă în funcțiune Tarnița. E o discuție pe unde suntem cu Cernavodă 3 și 4, e o discuție pe unde suntem cu Doicești. Deci, intră sau nu intră pe agenda CSAT, subiectul producției interne de energie este un subiect care preocupă.
Tot înaintea Consiliului de astăzi se discuta despre o Europă cu două viteze. După toate măsurile luate de Guvern în ultima perioadă și ce se anunță pentru acest an, cu ce model de vehicul ați putea compara economia României, ca să rămânem în același registru?
Președintele Nicușor Dan: Nu, din nou și din nou, nu se pune problema ca, în mod administrativ, în cadrul Uniunii Europene, să existe categorii diferite de țări – categoria 1, categoria 2. Această discuție nu există. Ce există, ce e legitim, și facem și noi asta – de exemplu, am făcut-o când am avut dezbaterea pe legea privind emisiile de carbon, și ETS, și toate astea – sunt grupuri de țări care constată că au obiective comune și se reunesc pentru a se armoniza. Asta este tot, și bineînțeles că, pe competitivitate, pentru că e vorba de viabilitate economică a țărilor, sunt țări mai dezvoltate care vor să colaboreze. E absolut legitim. Bilateral, vrem și noi cu ei.
Care este sau cum arată viitorul Uniunii Europene în raport cu Statele Unite ale Americii? Ce s-a discutat despre acest lucru la acest Consiliu, având în vedere că astăzi a fost și o ministerială NATO pe Apărare, foarte importantă, unde s-a lansat ideea de NATO 3.0, de o apărare pe care Europa trebuie să o facă singură, și s-a mai vorbit despre acest lucru, de-aia vedem și aceste programe de reînarmare la nivelul Uniunii Europene și de accelerare a producției de armament.
Președintele Nicușor Dan: Să știți că s-au spus în discuția de azi – nu a fost ca la Congresul XIV, adică s-au spus niște lucruri dureroase. S-a spus că, față de acum doi ani, când a apărut acest raport, industria de oțel a pierdut 15%, global, la nivelul Uniunii, industria chimică a pierdut 10%. S-a spus, toată lumea e de acord, că Europa nu se mișcă suficient de repede, adică, față de ce și-a propus acum un an și jumătate, doi, n-a reușit. Deci sunt lucruri pe care, în funcționarea Uniunii, trebuie toți să punem presiune, astfel încât ele să se întâmple cu viteza adaptată pentru timpurile pe care le trăim.
Legat de NATO, nu este o surpriză. Există această doctrină americană încă din primul mandat al Președintelui Trump, care spune că preocuparea principală a Statelor Unite trebuie să fie Pacificul. Trebuie să echilibrăm contribuția de securitate în Europa între Statele Unite și Europa, și aici are dreptate. Cred că s-a evocat în discuția de azi că un Consiliu similar cu cel de azi a avut loc acum un an aproximativ și el s-a concentrat pe apărarea europeană, și el a dat rezultate cu toate programele care s-au făcut. Deci, discuția asta a fost pe economie, dar, în ceea ce privește apărarea europeană, înzestrarea și toate celelalte, în opinia mea, statele Uniunii și Uniunea în momentul ăsta sunt conștiente de ce trebuie să facă pe un orizont și foarte scurt, și mediu, și lung.
Deci, putem să concluzionăm că va fi o relație de love and hate, după discuțiile de astăzi, cu Statele Unite ale Americii, între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii?
Președintele Nicușor Dan: Există un …
Pentru că au fost lideri care au zis că trebuie făcut un pushback față de politica Administrației Trump.
Președintele Nicușor Dan: Bun, există reacții diplomatice, și, bineînțeles, ați văzut în ultimii ani, în ultimele luni mai degrabă, o accelerare a discuțiilor pe care Uniunea Europeană, ca entitate, le are cu India, cu Mercosur, cu alți parteneri, tocmai pentru a-și diversifica relațiile comerciale, dar, dincolo de asta, nimeni nu contestă importanța relației transatlantice.
Ieri a avut loc o ședință a Curții Constituționale, în care am văzut, putem spune, o schimbare a majorității. Dacă până acum o parte dintre judecătorii Curții voiau să se pronunțe pe pensiile speciale ale magistraților, de data aceasta majoritatea au decis pentru săptămâna viitoare să mute această decizie, mai mult să discute trimiterea la CJUE a acestor pensii speciale ale magistraților, această reformă. Cum vedeți ceea ce se întâmplă în momentul de față în Curtea Constituțională și, dacă ar fi o trimitere către CJUE, ce ar însemna pentru România?
Președintele Nicușor Dan: Nu vreau să comentez foarte mult, pentru că este o autoritate care are, în mod constituțional, libertatea de apreciere, însă este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societatea noastră de multă vreme și eu îmi doresc o asumare din partea Curții Constituționale, asta este ce pot să spun în momentul ăsta.
Dar vedeți o tergiversare sau faptul că Lia Savonea…
Președintele Nicușor Dan: Evident că e o tergiversare, o vedem cu toții, da.
De asemenea, dacă îmi permiteți, în urmă cu o săptămână au apărut în spațiul public informații, sau mai bine zis acuze, din partea unui om de afaceri din Statele Unite ale Americii, care spunea că George Simion, în campania electorală din care ați făcut și dumneavoastră parte, ar fi făcut lobby ca România să nu intre sau, mai bine zis, să fie scoasă din programul Visa Waiver. Aveți ceva informații despre acest subiect?
Președintele Nicușor Dan: Nu am mai multe informații decât aveți dumneavoastră, special pe chestiunea asta, însă ce este relevant, în opinia mea, este că același om politic român a mulțumit – în urmă cu 8-9 luni – a mulțumit Statelor Unite că ne-au scos din acest program și, de asemenea, că același om politic, cu o numeroasă delegație, n-a fost primit de nimeni în Statele Unite. Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional.
Domnule Președinte, spuneați astăzi că sunteți în discuții, în contact cu partenerii americani pentru o clarificare privind o posibilă participare la Consiliul de pe 19 februarie. În aceste discuții pe care le aveți cu partenerii americani, ca subiect există și o posibilă întâlnire cu Președintele Donald Trump sau cu cineva din administrație? Sau altfel spus, dacă ar exista această posibilitate de a vă întâlni cu Președintele SUA, v-ar determina să mergeți pe 19 februarie?
Președintele Nicușor Dan: Nu, cel mai important este să clarificăm, așa cum v-am spus de dimineață, pentru că există în momentul acesta, și estimez că multe luni din momentul ăsta vor exista nepotriviri între Carta acestei organizații și Carta internațională la care noi suntem parte, noi nu putem avea un alt statut decât cel de observator. Așa cum a fost făcută invitația acum 4-5 zile, invitația a fost făcută pentru membri, și, în momentul de față, se discută – și acum că vin de la această reuniune, am discutat și cu alți lideri, și ei fac același lucru, având aceleași constrângeri pe care noi le avem – discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune, și este un răspuns pe care organizatorii trebuie să ni-l dea, și, în funcție de asta, o să luăm decizia.
Deci nu există ca subiect o posibilă întâlnire sau să facă posibilă o întâlnire între dumneavoastră și Președintele Donald Trump?
Președintele Nicușor Dan: Bun, în…
Pe data de 19 februarie.
Președintele Nicușor Dan: … tipul acesta de reuniuni multilaterale, există discuții de un minut, există discuții de 5 minute, se mai întâmplă, dar ceea ce ne preocupă pe noi în momentul ăsta este definirea observatorului și ce am putea noi să facem acolo.
Și o întrebare pe intern. Ceva mai devreme, Tánczos Barna spunea că, la începutul mandatului dumneavoastră, erați foarte implicat în problemele Coaliției de guvernare, însă în ultima perioadă aveți alte probleme, nu mai sunteți implicat. Ce alte probleme aveți de nu mai sunteți implicat în situația din Coaliția de guvernare și cât de mult vă deranjează ceea ce se întâmplă în momentul de față în Coaliție?
Președintele Nicușor Dan: Este o diferență între ce era atunci și ce e acum, pentru că vă aduc aminte că atunci, în acea lună de zile până la formarea Guvernului, am avut câteva zeci de întâlniri cu diferite structuri din statul român legate de buget și de deficit. Deci, în momentul acela, eu, ca persoană, aveam foarte multe informații foarte punctuale despre cum ar trebui să arate bugetul și mi s-a părut important să mă implic în discuție. În momentul acesta, din nou, problema bugetului pe 2026 este foarte importantă și, în momentul în care discuțiile o să înceapă, o să fiu și eu implicat, fără să am, cum aveam atunci, toate informațiile astea punctuale în mod direct. Dincolo de asta, în momentul ăsta, foarte des mă întâlnesc cu liderii Coaliției în mod individual și, când o să fie nevoie, mă voi întâlni și în grup.
Cât de frustrat sunteți sau vă frustrează ceea ce se întâmplă acum în Coaliție?
Președintele Nicușor Dan: Bineînțeles că, ca în viață, mi-ar plăcea ca multe lucruri să fie altfel decât sunt. Dar, în linii mari, dincolo de atacurile continue între părți și percepția că – subliniez – percepția că această Coaliție este în mare suferință, eu cred că, în realitate, în modul în care ei funcționează, în modul în care ajung să aibă aceeași opinie pe acte normative pe care și le asumă, această Coaliție funcționează mai bine decât percepția.
Tocmai pentru că ați vorbit de eventuala dumneavoastră implicare în formarea bugetului pe 2026, totuși suntem la jumătatea lui februarie și acest buget nici măcar nu este creionat. Dumneavoastră, ca mediator, ca Președinte mediator, ce mesaj ați avea? Pentru că e vorba de tensiunile din Coaliție, e vorba de discuții care au ca subiect bugetul, adică care ar fi mesajul dumneavoastră pentru ca aceste lucruri să se grăbească.
Președintele Nicușor Dan: Bun, ideal ar fi fost și, inclusiv în momentul acela mai-iunie anul trecut, eu am spus că, tocmai pentru a da un mesaj pentru piețele financiare, ar fi bine ca bugetele, adică rectificarea pe 2025 și bugetul pe 2026 să fie anunțate chiar din lunile alea, septembrie-octombrie, astfel încât România să aibă o traiectorie predictibilă. Asta a fost opinia mea. Am numit un guvern, susținut în Parlament de patru partide și de minorități. Mai departe, în afară de, în fine, a participa la niște discuții, responsabilitatea este în altă parte. Ar fi fost bine să avem buget înainte de 1 ianuarie, bineînțeles. Pe de altă parte, pe buget se lucrează, adică, ministrul Finanțelor s-a întâlnit cu toate instituțiile reprezentative, au discutat pe o anvelopă pe fiecare instituție, și săptămâna viitoare vor începe discuțiile tehnice. Cât vor dura? Eu sper că două-trei săptămâni și o să avem buget.
Dar faptul că nu avem buget la acest moment transmite un anumit mesaj investitorilor sau celor care își doresc stabilitate, predictibilitate în România?
Președintele Nicușor Dan: Mesajul cel mai bun – care a venit cu un cost pentru români, bineînțeles – mesajul cel mai bun pentru investitori este că, în loc de 9,5%, am avut deficit 7,6%, deci, dacă ne uităm numai la partea asta și nu la diminuarea puterii de cumpărare, ăsta e un mesaj foarte bun.
Dacă ne puteți spune când vom avea propunerile pentru șefii Serviciilor Secrete, pentru că au fost avansate diferite termene și am tot trecut de acestea, și cum decurg negocierile. Este o negociere grea, având în vedere că e nevoie de un vot în Parlament și știm care e și situația dintre partide în momentul de față?
Președintele Nicușor Dan: Da, în mod deliberat, aceste discuții se suspendă când sunt alte discuții și tensiuni în spațiul public, în zona politică. Deci acum, haideți să vedem, să se termine concursul pentru procurori, bugetul, și o să revenim la ele.
Motivul pentru care a fost amânată această discuție sunt tensiunile din spațiul public? La ce vă referiți mai exact?
Președintele Nicușor Dan: E o analiză de oportunitate, da, când e mai bine să avem această discuție.
Și ne puteți da, totuși, un termen? Va fi …
Președintele Nicușor Dan: Nu vă mai dau, că o să-mi spuneți după aia că nu mă țin de el.
Cu privire la șefii Parchetelor, ați văzut lista. Cum vi se par propunerile, având în vedere că dumneavoastră veți avea ultimul cuvânt?
Președintele Nicușor Dan: Mi se pare că sunt – și vorbesc cât se poate de serios – mi se pare că sunt niște oameni foarte interesanți printre ei. Am văzut și comentariile din spațiul public, nu sunt de aceeași opinie, dimpotrivă. Bineînțeles că e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu-l cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei Parchete există persoane foarte interesante, și eu sunt optimist că ele vor dinamiza.
Ce înseamnă interesant? Marius Voineag e un nume interesant?
Președintele Nicușor Dan: Nu o să intru în detalii, vă dați seama, e un concurs care a pornit. Legat de domnul Voineag, mi se pare o speculație fără niciun fundament că un om care poate eventual o să fie adjunct la o instituție va controla o altă instituție. Asta mi se pare fără niciun fel de fundament.
Și vă rog o ultimă întrebare cu privire la referendumul pentru justiție. În ce stadiu mai este, când va fi demarat?
Președintele Nicușor Dan: Analizăm propunerile tehnice pentru a asigura, pe de o parte, confidențialitate, pe de altă parte, pentru toți cei care se uită la demersul ăsta, certitudinea că e ceva pe bune și nu punem noi niște lucruri în plus pe acolo.
Şi raportul despre alegeri?
Președintele Nicușor Dan: Lucrăm, lucrăm.
Și mai am eu o ultimă întrebare, pentru că a fost o dezbatere aprinsă în spațiul public referitor la interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare după crima comisă de minori la Timiș. Cum vedeți această situație? Pentru că părerile au fost împărțite în spațiul public. Ar trebui să fie o vârstă unitară, nu știu, de la care să fie permis accesul la rețelele de socializare?
Președintele Nicușor Dan: E bine că avem dezbaterea asta. Haideți să lăsăm specialiștii să dezbată. Dincolo de chestiunea asta, care este de decizie, cred că sunt două lucruri mari de care noi, ca societate, și noi, ca administrație, trebuie să ne preocupăm. Una este întreg fenomenul consumului de droguri, și aici, legat de întrebarea precedentă, rolul DIICOT este foarte important. Și a doua este cum facem să integrăm care sunt acele activități pe care noi, ca societate, le oferim copiilor de o anumită vârstă, părinților, astfel încât ei să simtă că fac parte dintr-o societate și să nu intre pe niște zone de dependențe care sunt foarte periculoase la vârsta asta. Astea sunt întrebările mari, și, bineînțeles, și pe chestiunea pe care m-ați întrebat precis, după dezbaterea specialiștilor, trebuie ca politicul să ia o decizie.
Și, scurt, pentru că aveți deja un an aproape de când mergeți la Consilii. Care sunt aliații României, prietenii României în Uniunea Europeană? Sau cu cine vă înțelegeți cel mai bine dintre cei 27?
Președintele Nicușor Dan: N-aș spune… Bineînțeles, personal am o discuție cu oricare, și, dincolo de faptul că se spun tranșant lucruri care sunt în contradicție între unul și celălalt, atmosfera este foarte prietenoasă și destinsă. Tocmai că, la un moment dat, a pus cineva întrebarea: dacă noi ne înțelegem așa de bine, de ce Parlamentul European să înțelege așa de rău? Pentru că sunt grupuri politice care sunt în competiție unele cu altele. Și, având această disponibilitate personală, așa cum am spus mai devreme, pe diferite teme de interes – cum a fost Mercosur, atunci am reușit într-o primă etapă să obținem niște avantaje pentru fermieri, după care ne-am dus către aderare. Pe ETS, ne-am pus în alt grup. Deci încercăm să realizăm interesul nostru pe fiecare din punctele care sunt în discuție.