Simion este personajul politic cu șanse destul de consistente să devină președintele României, dar care are interdicție să calce în două state vecine – Republica Moldova și Ucraina.
Candidatul „rezervă” la Călin Georgescu, liderul AUR,
, a fost validat drept candidat la alegerile prezidențiale din data de 4 mai 2024 atât de către Biroul Electoral Central, cât și de către Curtea Constituțională, judecătorii instanței de contencios constituțional respingând toate contestațiile formulate împotriva înregistrării lui Simion în cursa pentru Palatul Cotroceni. Astfel, cel mai probabil numele lui George Simion se va regăsi pe buletinul de vot la scrutinul din data de 4 mai, cu toate că acesta s-a jurat, practic, că nu va participa la aceste alegeri. Simion a mai candidat și la alegerile prezidențiale anulate din anul 2024, obținând în primul tur de scrutin puțin peste 1,2 milioane de voturi și clasându-se abia pe locul al patrulea. Simion este personajul politic cu șanse destul de consistente să devină președintele României, dar care are interdicție să calce în două state vecine – Republica Moldova și Ucraina. Interdicțiile sunt valabile până în anul 2028, respectiv până în anul 2029 și reprezintă sancțiuni pentru acțiuni contra integrității teritoriale și suveranității statelor care au luat această măsură. Președintele României este șeful politicii externe, printre prerogativele sale aflându-se inclusiv acreditarea ambasadorilor Moldovei și Ucrainei la București.
Articolul 91 din Constituția României reglementează atribuțiile constituționale ale președintelui României în domeniul politicii externe. Conform acestui text, „președintele României” încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurilor stabilite de lege”.
Același articol mai prevede, la paragraful al doilea, că „președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”. De asemenea, la paragraful al treilea, articolul citat prevede că „reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României”.
În cazul în care George Simion ar fi ales în funcția de președinte al României, ar fi un președinte care are interdicția de a pătrunde pe teritoriul a două state vecine – Republica Moldova și Ucraina.
George Simion este declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova până în anul 2028, iar pe teritoriul Ucrainei interdicția este valabilă până în anul 2029.
Sancțiunea acoperă, aproape integral, mandatul prezidențial
Făcând un exercițiu de imaginație, dacă George Simion ar fi ales, în urma scrutinului din data de 18 mai 2025, când se va organiza turul al doilea al alegerilor prezidențiale, mandatul său ar urma să se încheie în luna mai a anului 2030. Asta ar însemna că președintele României va avea interdicția de a pătrunde pe teritoriul Republicii Moldova timp de trei ani și jumătate dintr-un mandat de cinci ani la Palatul Cotroceni, în timp ce interdicția de pătrundere pe teritoriul Ucrainei s-ar suprapune pe o perioadă de patru ani și jumătate din mandatul de cinci ani de la Palatul Cotroceni.
Ar trebui, astfel, ca atât Ucraina, cât și Republica Moldova să ridice interdicția instituită pe numele lui George Simion. Dacă nu o vor face, președintele României ar fi singurul șef de stat din Alianța Nord-Atlantică și din Uniunea Europeană care ar avea interdicție de a pătrunde pe teritoriul a două state europene, vecine cu statul pe care îl conduce.
În aceste condiții, relația diplomatică la vârf dintre România și Republica Moldova, e de o parte și dintre România și Ucraina, pe de altă parte, ar fi compromisă. George Simion ar trebui, printre altele, să semneze scrisorile de acreditare pentru personalul diplomatic al celor două state în care are interdicție să călătorească.
Mai mult, în ceea ce privește interdicția din Ucraina, aceasta a fost dispusă pentru atitudini și acțiuni împotriva integrității teritoriale și a suveranității statului vecin. Dacă în ceea ce privește Republica Moldova s-ar putea ridica această interdicție, în ceea ce privește Ucraina, acest lucru este absolut imposibil de crezut că se va ridica această interdicție.
Negarea legitimității frontierei de stat
Anul trecut, Guvernul României a declasificat corespondența purtată cu autoritățile de la Kiev, legate exact de situația lui George Simion. În această corespondență se arată că „în temeiul ordinului, premierul Ucrainei Denis Shmyhal, ca răspuns la scrisoarea prim-ministrului României, domnul Marcel Ciolacu, vă informăm că Serviciul de Securitate al Ucrainei a decis să aplice o măsură restrictivă sub forma interdicției de călătorie în Ucraina împotriva deputatului Simion George în Parlamentul României. Decizia a fost luată pe baza informațiilor disponibile cu privire la activitățile sistematice antiucrainene ale acestui politician care sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și încalcă suveranitatea statului și integritatea teritorială a acesteia. Declarațiile lui Simion George vizează discreditarea Ucrainei pe arena internațională și promovarea ideologiei unioniste care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei. În plus, răspândește narațiuni despre presupusele încălcări ale drepturilor minorității române în țara noastră”.
În acest sens, în situația în care George Simion ar ajunge la Palatul Cotroceni, prerogativele de politică externă, cel puțin în parte, ale președintelui României nu vor putea fi exercitate în raport cu Republica Moldova și cu Ucraina, în cea mai mare parte a mandatului prezidențial, până la expirarea perioadei de indezirabilitate, asta dacă nu cumva statele vecine în cauză nu vor lua decizia de prelungire a acestor interdicții.
Narativ 1 la 1 cu discursul lui Georgescu, în programul de campanie al liderului AUR din 2024
Așa cum arătam mai sus, George Simion a mai candidat la funcția supremă în stat la alegerile anulate din toamna anului trecut. Iar, la acel moment, liderul AUR și-a întocmit și publicat programul prezidențial. Un punct din acest program atrage în mod deosebit atenția.
Sub titlul „România nu se implică în războaiele altora”, Simion scria că „vreau să feresc România și cetățenii ei de război. Țara noastră trebuie să rămână în stare de neutralitate, pentru că pacea este cea mai importantă pentru mine. Vom denunța orice formă de implicare a României în conflicte externe, la fel cum am luat poziție în momentul donării absolut absurde a Sistemului de tip Patriot, al doilea s-a spus, către Ucraina. Voi fi președintele care va menține România în afara oricărui conflict armat”.
România este stat membru NATO. Iar a fi neutru în interiorul NATO echivalează cu a renunța la protecția militară a NATO și la garanțiile de securitate. Acest narativ al lui George Simion este identic cu cel folosit de fostul candidat suveranist Călin Georgescu și se pliază aproape perfect pe obiectivele Moscovei.
Anularea Acordului de cooperare cu Ucraina
De altfel, George Simion nu doar a vorbit despre aceste lucruri, ci a și acționat în mod concret, prin semnătura pe care a dat-o, ca și inițiator al unui proiect de lege, denumit PLX 297-2024 – propunere legislativă pentru declararea nulității Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat la Washington, la data de 10 iulie 2024.
Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament în data de 15 iulie 2004 și este semnat de mai mulți parlamentari AUR, din vechea legislatură, printre ei regăsindu-se și actualii aleși senatorul Mircia Chelaru și deputații Silviu Titus Păunescu, Lucian Florin Pușcașu, George Simion și Dan Tănasă.
În expunerea de motive care a stat la baza inițierii acestui proiect de lege se menționează că, din conținutul acestui Acord reiese că este un tratat bilateral, tratat la nivel de stat, și că „președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia semnării Acordului, și-a depășit atribuțiile și competențele în privința încheierii unui tratat bilateral la nivel de stat, deoarece avea în competență numai semnarea unui astfel de tratat, fără posibilitatea intrării în vigoare a unui astfel de tratat, el putând intra în vigoare numai după ratificarea lui de către Parlamentul României, prin lege, la data schimbului instrumentelor de ratificare”.
Legea, respinsă de Parlament cu o săptămână înainte de primul tur anulat
În acest document, sunt criticate toate articolele din Acordul de la Washington. Autorii acuză că, prin acest Acord, „România va livra Ucrainei un sistem Patriot”, că „România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, cât mai rapid posibil”, că „România se obligă să acorde asistență cuprinzătoare pentru construirea viitoarelor forțe armate ale Ucrainei care necesită suficiente stocuri militare necesare pentru respingerea agresiunilor viitoare și că va căuta modalități de intensificare a colaborării și va explora opțiuni pentru a ajuta Ucraina să acumuleze aceste resurse strategice”, că „România va furniza în mod activ capabilitățile centrului de instruire F-16, găzduit de Forțele Aeriene Române, pentru instruirea piloților ucraineni”, că „în cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, Ucraina și România se vor consulta în termen de 24 de ore pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea”, dar și că „România și Ucraina au decis să continue cooperarea pentru ca România să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei, până când Ucraina va prevala”.
În opinia autorilor acestui proiect de lege, „toate acestea au creat reacții negative în spațiul public și la nivelul societății românești, deoarece acest Acord pune în pericol pacea în România, afectează apărarea națională și stabilitatea economică a României, impunând cheltuieli și sacrificii inacceptabile poporului român”.
Legea a fost respinsă, de către Camera Deputaților, la data de 29 octombrie 2024, și de către Senat, la data de 18 noiembrie 2024”.
Plângere penală la Parchetul General pentru falsificarea semnăturilor
Ieri, rectorul SNSPA, Remus Pricopie (FOTO), a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la săvârșirea de către George Simion a infracțiunii de fals în înscrisuri, „în contextul colectării celor peste 600.000 de semnături pe care le-a depus oficial la Biroul Electoral Central, ca anexă la dosarul său de candidat pentru alegerile prezidențiale din mai 2025”.
„Miercuri, 12 martie 2025, George Simion a afirmat că va strânge 200.000 de semnături până pe 15 martie și că nu a început colectarea semnăturilor înainte de soluționarea situației legate de candidatura lui Călin Georgescu. Cu toate acestea, într-o declarație ulterioară, a recunoscut că a demarat procesul în 9 martie, după un apel al lui Georgescu și a depus peste 600.000 de semnături.
De asemenea, am adus în atenţia organelor de anchetă penală faptul că există un interviu din anul 2024 în care însuși domnul Simion recunoaște că «nimeni nu strânge semnăturile legal», declarație care poate fi interpretată ca un autodenunţ. Consider că astfel de practici frauduloase subminează fundamentele democrației și încrederea cetățenilor în procesul electoral, motiv pentru care am decis să sesizez organele judiciare competente. Solicit respectuos autorităților să investigheze cu celeritate aceste fapte în interesul transparenței și al integrității procesului electoral”, a precizat rectorul Remus Pricopie.
Surprize-surprize din partea Anamariei Gavrilă
George Simion riscă să se mai confrunte cu o problemă pe care nu a luat-o în calcul. La momentul deciziei oficiale de a se înscrie în cursa prezidențială, el s-a filmat împreună cu președinta POT, Anamaria Gavrilă, precizând că ambii se vor înscrie la Biroul Electoral Central, iar după validarea de către CCR a candidaturilor, unul dintre ei se va retrage.
Ei bine, ieri, BEC a validat și candidatura Anamariei Gavrilă. Imediat după validare, Anamaria Gavrilă a lăsat să se înțeleagă că nu este dispusă, în acest moment, să facă un pas în spate, ci că „așteaptă rezultatele unui sondaj de opinie”, pentru a se stabili cine se va retrage până la urmă, ea sau George Simion. Reamintim că mâine candidaturile urmează să rămână definitive, astfel încât, începând de joi, orice retragere făcută nu va mai conta, deoarece numele tuturor candidaților vor fi tipărite pe buletinele de vot.