După ce a fost deconspirat de spionajul rusesc, Georgescu a devenit candidatul de „sacrificiu”. Ce nouă „conservă” ar pregăti Moscova pentru prezidențialele din România
O serie de analiști militari și de intelligence acreditează ideea că, prin comunicatul de presă prin care agenția rusă de
a acuzat conducerea UE și establishmentul de la București că vor să-l oprească din cursa prezidențială, Moscova l-a asumat, oficial, pe Călin Georgescu, drept „omul” ei. Iar această ieșire fără precedent ar urmări distragerea atenției, Georgescu devenind, astfel, un candidat „de sacrificiu”, despre care rușii au deja reprezentarea că va fi eliminat din bătălia pentru Palatul Cotroceni. Însă, în spatele acestei mișcări de comunicare, ar putea sta un plan mult mai perfid, anume acela al unui alt candidat care să fie agreat, din umbră, de Federația Rusă, dar acest candidat să pozeze și să fie perceput de către opinia publică drept unul proeuropean. Din cei nouă potențiali candidați la alegerile prezidențiale din 2025, există doar trei care, într-un fel sau altul, au fost legați de interesele Rusiei. Unul, deconspirat, este Călin Georgescu. Despre George Simion, s-a vorbit, fără probe concludente, însă, că ar fi „omul” Moscovei, în campania electorală de anul trecut. Iar Nicușor Dan are încă de dat explicații cu privire la relația pe care o are cu sponsorul său și șef al campaniei electorale, afaceristul Matei Păun, cu afaceri în Belarus.
Mai mulți specialiști din zona militară și de intelligence, care au analizat comunicatul de presă fără precedent remis, marți, de către Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), în favoarea unui candidat la alegerile prezidențiale din România, vin cu o explicație fulminantă în legătură cu acest eveniment neuzual. Ipoteza analizată ar arăta că personajul Călin Georgescu a fost „lăsat din brațe”, după ce, practic, prin acest comunicat, a fost deconspirat ca fiind candidatul sprijinit de Federația Rusă și, prin urmare, acesta și-a epuizat „valoarea de întrebuințare” pentru această entitate statală.
Reamintim că, marți, 4 martie 2025, agenția de stat de la Moscova, Tass, a titrat că „Bruxelles-ul «declară război» liderilor europeni care îl susțin în mod deschis pe președintele SUA, Donald Trump”, citând un comunicat oficial al Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR).
În știrea cotată, se precizează că „potrivit datelor disponibile, birocrația europeană a declarat război «liderilor non-sistemici», care sunt susținători deschiși ai președintelui american Donald Trump și refuză să urmeze instrucțiunile elitelor liberale aflate la conducerea UE”. Afirmația a fost făcută de biroul de presă al SVR, care mai susține că „Bruxelles-ul este extrem de îngrijorat de faptul că noul lider american ar putea slăbi suprastructura globalistă europeană și se bazează pe lideri conservatori cu orientare națională, precum premierul maghiar Viktor Orban, premierul slovac Robert Fico și candidatul român la președinție Călin Georgescu în această lucrare”.
SVR merge și mai departe și afirmă că „președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a jucat un rol esențial în recunoașterea ca invalide a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a cerut actualelor autorități de la București să-i interzică lui Georgescu să participe la turul doi, în luna mai. Ea a avertizat că, dacă acest reprezentant al «forțelor nesistemice» își va continua campania electorală, va restricționa accesul României la fondurile Uniunii Europene”.
Serviciul de Informații Externe al Rusiei o dă „pe față” cu Georgescu
Serviciul secret extern rusesc mai scrie că „elita liberală-totalitară europeană se teme în mod clar de o «întorsătură conservatoare» în Europa sub influența lui Trump, Bruxelles nu economisește resurse în încercările sale de a implementa un astfel de scenariu. După un astfel atac asupra lui Georgescu este foarte probabil ca mainstream-ul liberal european să facă noi încercări pentru a înăbuși disidența în UE”.
Conform analizei specialiștilor, pe text, rușii încearcă, acum, un joc subteran nou, Călin Georgescu rămâne, deocamdată, candidatul „oficial”, astfel încât toți ochii să fie ațintiți asupra acestui candidat, atenția opiniei publice fiind îndreptată aproape exclusiv spre Călin Georgescu. Iar, în spatele acestei „fumigene”, să fie antrenat noul candidat sprijinit, la alegerile prezidențiale din 2025, din România, al Federației Ruse.
Specialiștii plusează și atrag atenția că nu este exclus ca acest candidat să fie unul cu alură cu totul diferită de cea a lui Călin Georgescu, mai exact un candidat care se pretinde și care este perceput în spațiul public ca un proeuropean.
Analiza se mai bazează și pe faptul că există o cutumă potrivit căreia rușii nu merg pe o singură carte în astfel de „proiecte”, ceea ce creează ipoteza foarte probabilă ca în cursa prezidențială din luna mai a acestui an din România să fie aruncați în luptă cel puțin doi candidați susținuți de Moscova, unul deja „pe față”, iar altul din subteran.
Nouă candidați anunțați
Până în acest moment, la Biroul Electoral Central nu a fost depusă nicio candidatură pentru alegerile prezidențiale din data de 4 mai. Asta, în ciuda faptului că, până la expirarea termenului legal în care se pot depune aceste candidaturi, mai sunt exact nouă zile.
Oficial, însă, în cursă sunt așteptați să își anunțe intrarea între opt, dacă nu chiar nouă astfel de candidați. Este vorba despre Călin Georgescu, Nicușor Dan, Crin Antonescu, Victor Ponta, Elena Lasconi, Diana Ivanovici Șoșoacă, George Becali, probabil George Simion și Lavinia Șandru.
Conform sondajelor de opinie realizate în ultimele două luni, cu cele mai mari șanse să se califice în turul al doilea de scrutin, la finala din 18 mai 2025, sunt candidații Călin Georgescu, Nicușor Dan, Crin Antonescu, Victor Ponta și, eventual, George Simion.
Care dintre aceștia, cu excepția lui Călin Georgescu, pe care, deja, Rusia pare să și-l fi asumat oficial, prin comunicatul de presă al SVR, este „conserva” Moscovei? Păi, să-i luăm pe rând.
Diana Ivanovici Șoșoacă poate fi înscrisă în categoria unui potențial candidat la alegerile prezidențiale care să fie sprijinit de către Federația Rusă. Numai că Șoșoacă are trei probleme. Prima, că se află în conflict deschis atât cu George Simion, cât și cu Călin Georgescu. Deci, implicit, și cu electoratele acestora. Diana Șoșoacă l-a atacat pe Călin Georgescu la baionetă și nu s-a implicat în strângerea de semnături pentru candidatura acestuia. A doua problemă este aceea că șansele Dianei Ivanovici Șoșoacă, potrivit sondajelor de opinie, o plasează pe aceasta departe de ipoteza calificării în turul al doilea. Însă a treia și cea mai importantă problemă este aceea că, în data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională i-a invalidat candidatura la alegerile prezidențiale de anul trecut, tocmai pentru că a avut atitudini incompatibile cu exigențele constituționale ce trebuie să fie întrunite de către o persoană care aspiră la funcția supremă în statul român. Astfel, Rusia nu poate miza pe Diana Șoșoacă, existând toate premisele ca, în cazul depunerii unei noi candidaturi, aceasta să fie eliminată, din nou, din cursa prezidențială.
Convulsii pe partea „suveranistă”
Călin Georgescu pare deja să fi devenit un candidat de sacrificiu, la care contribuie, din plin, anchetele penale în care este inculpat, elementele legate de modul de finanțare a campaniei electorale de anul trecut, asocierea cu persoane trimise în judecată pentru inițierea sau constituirea unor organizații cu caracter fascist rasist și xenofob, dar mai ales pentru instigarea la acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale, elemente care pot constitui motive serioase pentru Curtea Constituțională să-i invalideze candidatura la alegerile prezidențiale.
De altfel, și amânarea unei decizii privind depunerea candidaturii de către Georgescu poate constitui un argument în plus care să ateste că a devenit „irelevant” ca și candidat cu șanse să acceadă la funcția supremă în statul român, pentru Federația Rusă.
În zona „suveranistă”, și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din luna mai omul de afaceri George Becali. Sociologii arată că acesta poate rupe câteva procente din bazinul suveranist, însă se află departe de a capacita o asemenea emoție încât să aibă șanse reale să acceadă în turul al doilea. Mai mult, atacurile lui George Becali la adresa lui Călin Georgescu l-au transformat pe latifundiarul din Pipera într-un candidat „indezirabil” pentru votanții lui Georgescu.
George Simion este un posibil candidat, potențial înlocuitor al lui Călin Georgescu. Mai mult, Simion încearcă să-l convingă pe George Becali să nu-și depună candidatura.
George Simion a fost candidatul catalogat, anul trecut, de către partidele mainstream, ca fiind omul Federației Ruse. Rezultatele din primul tur de scrutin de anul trecut, anulat de către Curtea Constituțională, au devoalat, însă, că Simion nu a beneficiat de susținere, el obținând mai puține voturi în 24 noiembrie 2024 decât a luat AUR, la alegerile parlamentare, o săptămână mai târziu, în 1 decembrie 2024.
În cazul în care Georgescu nu va candida, Simion este dat cu șanse să intre în turul al doilea, însă fără șanse să înfrângă un candidat proeuropean în cazul în care s-ar confrunta cu acesta în finala prezidențială.
Principalii pretendenți, cu o singură excepție, nu au astfel de legături
Așa cum s-au pronunțat specialiștii care au analizat motivele pentru care SVR a simțit nevoia să emită acest comunicat fără precedent, rușii ar pregăti, în secret, un candidat la prezidențiale care să pozeze în proeuropean.
În ceea ce îl privește pe Crin Antonescu, candidatul Coaliției PSD – PNL – UDMR – Grupul Minorităților Naționale, nu există nici cel mai mic element care să-l plaseze în sfera de influență a Rusiei.
În legătură cu Elena Lasconi, candidata USR, la fel ca și în cazul lui Antonescu, nu există vreun element care să creeze suspiciunea că ar fi candidatul Rusiei. De altfel, ea a fost singurul candidat proeuropean care s-a calificat, anul trecut, în turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidențiale anulate și care a fost sprijinită și susținută de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Victor Ponta și Lavinia Șandru sunt alți doi candidați la alegerile prezidențiale din luna mai despre care nu există niciun indiciu din care să rezulte ca ar avea vreo legătură cu Federația Rusă.
Afaceristul Matei Păun, piatra de moară pe care și-a legat-o de picior Nicușor Dan
Candidatul proeuropean care ar avea cele mai mari șanse să acceadă în turul al doilea, conform sondajelor de opinie, este Nicușor Dan. Primarul general al Capitalei și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din anul 2025 imediat după ce alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate. Iar această intenție a surprins pe toată lumea, chiar și pe unii colaboratori politici ai acestuia. Deoarece, în vara anului trecut, întrebat insistent în legătură cu această chestiune, Nicușor Dan a susținut, în repetate rânduri, că nu va intra în lupta pentru Palatul Cotroceni. Este neclar, chiar și acum, ce l-a făcut pe primarul general să-și schimbe această decizie, la 180 de grade.
Nicușor Dan se află, așa cum spuneam, în mai multe cercetări sociologice, pe locul al doilea, după Călin Georgescu, puțin în fața lui Crin Antonescu. El face presiuni asupra Elenei Lasconi să se retragă din cursă, iar o parte dintre membrii USR doresc să se întâmple acest lucru.
Candidatul Nicușor Dan are, însă, de lămurit unele aspecte mai puțin favorabile, în acest moment complex geopolitic. În ultimele sale două campanii electorale pentru alegerile locale, el a fost legat de Federația Rusă, mai exact din cauza relației pe care o are cu unul dintre sponsorii săi, care i-a și condus campania electorală. Este vorba despre controversatul om de afaceri Matei Păun.
Într-o postare recentă de pe contul său de Facebook, analistul Andrei Caramitru, dezbătând despre posibila înlocuire a lui Crin Antonescu cu Ilie Bolojan în cursa prezidențială, scrie că: „Atenție – nu vorbesc despre calitățile personale ale candidaților sau de preferințele mele (…), ci de logica elementară și de stabilitatea întregii țări și a securității. La ce haos e, și intern și extern, nu ne putem juca cu focul din ambiții personale. Dacă mă luați cu Nicușor Dan, eu nu pot vota pe cineva care are șef de campanie, acum, pe un agent al lui Lukașenko (Alexandr Lukașenko, președintele Belarus – n.red.), de care refuză să se dezică de 9 ani. Nu sunt nebun! E riscul maxim și nu mi-l pot asuma. Legătura e mai directă decât la oricine, asta e realitatea!”.
Nu este pentru prima dată când această legătură cu Matei Păun atârnă de piciorul lui Nicușor Dan, care intră în campania electorală prezidențială cu o problemă ce datează încă din anul 2020, neelucidată până la acest moment, situație care s-a perpetuat și în timpul campaniei pentru alegerile locale din 2024.
Reamintim că Nicușor Dan și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei de anul trecut printr-o campanie agresivă de afișaj outdoor, prin intermediul panourilor deținute de compania Getica OOH SRL. Această companie este deținută de un offshore controlat de apropiații omului de afaceri Matei Păun, iar directorii companiei l-au mai sponsorizat pe Nicușor Dan și în trecut.
Matei Păun deține mai multe companii, printre care se numără și SC BAC Financial Advisory SRL, care s-ar fi dezvoltat pe piețe controlate de Kremlin și aflată în relații comerciale cu instituții financiare din Rusia.
Mai exact, partenerii de afaceri ai lui Matei Păun au cumpărat pachetul de acțiuni al firmei de panotaj de la un consorțiu condus de banca rusească VTB și de la grupul rusesc Alpha Capital Partners, ambele aflate sub sancțiuni occidentale pentru finanțarea agresiunii ruse din Ucraina.
Compania Getica OOH SRL este deținută de Ecurdo Limited Cipru, offshore controlat de Jean Rădulescu, Ion Arin Alexandru și Iulian Cosmin Răduțoiu. Primii doi sunt parteneri de afaceri ai lui Matei Păun, fost manager de campanie al lui Nicușor Dan.
Decizie în forță a MAE. Atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul său, declarați persona non grata
Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a atașatului militar, aero și naval al Federației Ruse la București, precum și a adjunctul acestuia pentru desfășurarea de activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.
Aceste elemente au fost comunicate părții ruse în cursul zilei de ieri, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Emil Hurezeanu, a însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Federației Ruse la București.
Cei doi diplomați ruși expulzați sunt atașatul militar, aero și naval Victor Makovski și adjunctul acestuia, Evgheni Ignatiev. Cel din urmă apare în stenogramele procurorilor în dosarul în care Călin Georgescu a fost pus sub urmărire penală. Mai exact, Ignatiev a fost sunat la Ambasada federației Ruse de către Marian Motocu, individul trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru propagandă legionară și mesaje antisemite. Marian Motocu este și cel care a vorbit, înainte de acest apel către Ambasada Rusiei, cu Călin Georgescu.