Regiunea care conduce în „Topul catastrofelor” a sărit de la 2.300 la peste 5.000 de evenimente într-un singur an.
Antena 3 CNN și Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au lansat harta dinamică a zonelor de risc din țară, un instrument important și practic pentru autorități și pentru experți în asigurări și în managementul riscurilor.
Deși România se confruntă cu o creștere a riscurilor generate de dezastrele naturale, dar și de neglijența oamenilor, românii continuă să trăiască periculos și ignoră asigurarea bunurilor. Analiza vizează anii 2023 și 2024 și ea prezintă riscurile la care este expusă fiecare regiune a țării, realizând și o ierarhie a acestora în funcție de potențialele riscuri. Statistica arată că din cele circa 10 milioane de locuințe, doar circa 25% au încheiată o poliță de asigurare
Prezentă la eveniment, Nicoleta Radu, directorul general al PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) a declarat că 2024 a marcat totuși un progres în ce privește numărul de locuințe asigurate, însă România încă are peste șapte milioane de locuințe neasigurate. „2024 a însemnat progres în ce privește creșterea de portofoliu, a fost un an în care efectele modificării Legii 260/2008 (Legea privind asigurarea obligatorie a locuinței – n.red.) s-au simțit, efectul campaniilor noastre de informare s-a simțit, eforturile autorităților s-au simțit și ele un pic. Toate aceste eforturi concertate au dus ca din aproape 10 milioane de locuințe să avem 24-25% din locuințe asigurate. Asta e vestea bună. Vestea rea e că avem peste șapte milioane de locuințe neasigurate, și asta reprezintă o vulnerabilitate maximă pentru România. Noi ne dăm seama de impactul colosal pe care evenimentele de acest tip l-ar putea avea asupra României și încercăm să informăm despre nevoia acută de asigurare. Trebuie să fim onești și să spunem că bani publici nu există pentru așa ceva. Am încercat să o spun întotdeauna, să fiu corectă și să spun că pentru proprietate individuală distrusă într-un astfel de eveniment nu ar trebui să fie folosiți bani publici. Există sisteme, există acest sistem de protecție financiară prin asigurare. Sistemul obligatoriu nu există în foarte multe țări din lumea asta, suntem norocoși să-l avem. În acest tip de asigurare sunt incluse toate tipurile de locuințe, inclusiv cele mai vulnerabile. Inclusiv locuințele din chirpici sau materiale mai puțin rezistente. Din punctul meu de vedere românii au toate instrumentele să se protejeze din punct de vedere financiar. Dacă o fac sau nu o fac e mult de discutat”, a declarat Nicoleta Radu în cadrul conferinței.
Alexandru Ciuncan, UNSAR: „Tot ce ține de dezastrele naturale ține și de securitatea națională”
Prezent la eveniment, președintele UNSAR, Alexandru Ciuncan, a declarat că, deși România e în urma mediei europene în ceea ce privește asigurarea locuințelor, tendințele sunt îmbucurătoare. „Tot ce ține de dezastrele naturale, de managementul lor, de o mai bună protecție prin asigurarea locuințelor noastre, ține și de securitatea națională. Cred că e un subiect care merită dezbătut nu doar azi, 4 martie, când comemorăm cutremurul din 1977, ci în fiecare zi, dar e mai bine să lăsăm specialiștii să intre în detalii. Salutăm lansarea hărții interactive a riscurilor. Clar lucrurile devin din ce în ce mai complicate din perspectiva managementului riscurilor, inclusiv la nivelul industriei de asigurări, pentru că vorbim pe două paliere. Pe de o parte avem o creștere a frecvenței cu care se produc dezastrele, fie ele naturale sau provocate de mâna omului, pe de altă parte vedem o creștere a severității, a amploarei cu care se desfășoară sau se produc aceste riscuri, care provoacă despăgubiri, daune, din ce în ce mai mari. Asta se vede în despăgubirile plătite de industria de asigurări, mă refer aici la asigurările facultative de locuințe – despăgubirile au crescut cu 25% în primele 9 luni din 2024 față de 2023. Sunt cifre importante care reflectă realități, sunt lucruri care trebuie să ne preocupe la nivel național, pentru că vorbim de reziliență. România e în spatele mediei europene la locuințe asigurate, în Europa sunt cam 62% dintre locuințe asigurate, în România vorbim de circa 25% locuințe asigurate obligatoriu și cam 17% locuințe asigurate facultativ. Tendința e îmbucurătoare, vedem creștere și un mai mare interes al oamenilor pentru astfel de soluții. Important e că putem să dezbatem aceste subiecte, că România are asemenea soluții, că România are astfel de instrumente, nu se întâmplă peste tot în Uniunea Europeană și la nivel mondial. Avem soluții, e important să aducem asigurările mai aproape de români și să vedem cum putem să fim mai rezilienți”, a declarat Alexandru Ciuncan în cadrul evenimentului.
Un exercițiu major de simulare a unui cutremur va fi organizat în luna iunie, în București și într-o altă localitate din România, a anunțat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: „2025 aduce un buget record pe problematica de risc seismic”
La rândul său, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat o schimbare a abordării statului în ce privește riscul de cutremur. „La nivel guvernamental încercăm să comunicăm foarte mult despre programe. Cred că impactul va deveni spectaculos când cetățenii vor afla că statul oferă finanțare 100% nerambursabilă în locuința lor”, a anunțat acesta. „E o schimbare de atitudine în mod pozitiv, o schimbare a abordării statului în ce privește riscul de cutremur. În ce constă a această schimbare de filosofie? Cetățeanul, siguranța și viața cetățeanului este obiectivul programelor de investiții, clădirea e doar mijlocul prin care putem să-l ocrotim pe om. Statul investește în clădire, că e publică, că e bloc de locuințe, indiferent de proprietar. Aici e una din marile noutăți ale legii, din 2022, finanțare nerambursabilă de 100% acordată pentru toți proprietarii de apartamente dintr-o clădire cu risc seismic 1 sau 2. Pentru că este această abordare – vreau să investesc în clădirea ta pentru că vreau să te ocrotesc. Cred că, fără a spune acum cuvinte mari, nu sunt multe țări care acordă finanțare nerambursabilă pentru clădiri proprietate privată.
În 2022 s-a mai făcut un lucru bun, s-au introdus clădirile publice pe lista de eligibilitate. Până atunci aveam doar blocurile de locuințe. În 2025 e un buget record pe problematica de risc seismic, nu am făcut totalul, dar cred că în 34 de ani în total nu au existat atâtea finanțări. Patru programe de investiții ale statului, toate se derulează prin Ministerul Dezvoltării, iar guvernul anul acesta a alocat peste 1,5 miliarde de euro numai pentru a încheia contracte de finanțare și avem peste 820 de milioane de lei pentru a plăti facturi. Ca să ne dăm seama de mărimea acestor programe, anul trecut pe programul de risc seismic decontările au fost de 50 de milioane de lei. Ce ne lipsește – avem cadrul instituțional, administrativ, finanțările, chiar avem. Ce ne lipsește? Documentațiile de la administrațiile locale sau centrale. Adică nu avem destule proiecte pe care să le finanțăm. 2025 trebuie să fie anul în care investiția să se deruleze cât mai repede posibil. Programele nu doar că sunt prietenoase, ele prevăd termene reduse la elaborare și emitere documentație de urbanism, termene reduse la achiziții și lucrări… sunt optimizate pentru ca investiția să se deruleze cât mai rapid posibil. La nivel guvernamental încercăm să comunicăm foarte mult despre programe. Cred că impactul va deveni spectaculos când cetățenii vor afla că statul oferă finanțare 100% nerambursabilă în locuința lor. În momentul în care tot mai mulți cetățeni vor afla că statul investește și nu se cer banii înapoi în 5 ani de zile – dacă ai vândut în 5 ani trebuie să restitui banii, vor avea o locuință consolidată, crește și valoarea locuinței”, a declarat Cseke Attila.
„Educația și educația financiară este parte din soluție, din soluția necesară pentru a avea grad de cuprindere a asigurărilor cât mai mare. Când vorbim de grad scăzut de cuprindere ar trebui să avem în vedere mai multe aspecte. Un element identificat, care reprezintă o barieră, este distribuția. Avem un număr redus de persoane care pot încheia o poliță de asigurare. Avem 50.000 de persoane, dintre care probabil doar 30.000 active. La nivelul României ar trebui să avem probabil un număr triplu”.
Sorin Cristinel Mititelu, vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară
„În acest moment, deși se fac pași importanți în direcția asigurării mai multor locuințe, opt din zece locuințe din România rămân neprotejate. Haideți să facem o comparație. Vedem că în Ungaria șapte din zece locuințe sunt asigurate, în Polonia, șase din zece locuințe sunt asigurate. Deci clar că trebuie să facem mai mult ca industrie de asigurări, ca autorități, primari și așa mai departe, pentru a aduce asigurările mai aproape de români”.
Alexandru Ciuncan, UNSAR
Ce ne arată harta dinamică a zonelor de risc
Din păcate, acest instrument lansat de Antena 3 CNN și UNSAR atrage atenția că incidența evenimentelor provocate de dezastrele naturale și de neglijența umană este în creștere. Din acest punct de vedere Bucureștiul, zona cu cea mai mare populație a țării, este și cel mai expus la producerea unor dezastre care se pot soldat cu victime și mari pierderi materiale. Ierarhizarea după evenimentele petrecute
Locul I 2023: Bucureşti – Ilfov: 2.301
Locul II 2023: Suceava 1.302
Locul III 2023: Bacău 1.152
Locul I 2024: Bucureşti – Ilfov: 5.114
Locul II 2024: Galaţi 3.492
Locul III 2024: Suceava 3.025
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/observator/locuinte-polita-asigurare-obligatorie-991387.html