Aflată sub presiunea unor evenimente globale și regionale care modelează în parametri noi deciziile strategice, actualitatea românească riscă să uite de propria agendă în care probleme „istorice” nerezolvate sau minimalizate ca impact pot lovi năprasnic.
Informații cutremurătoare despre marele cutremur din 4 martie 1977 vin să întregească tabloul prostiei și indolenței care pun tușe groase pe inacțiunea legată de protecția populației la un nou cataclism. Sesiunea de dezbateri și comunicări științifice reunite sub titlul „Cutremurele – provocare pentru cercetare și societate”, organizată de Academia Română, a adus în prim plan problemele cele mai stringente, mereu amânate, privind înlăturarea urmărilor catastrofei care a lovit cu o forță devastatoare capitala țării, dar și alte localități.
Sesiunea, ajunsă la ediția a cincea, are ca principal promotor al ținerii în actualitate a subiectului pe profesorul dr. ing.Nicolae Noica, membru de onoare al AR, directorul general al Bibliotecii Academiei. Moderator cu temeinică viziune asupra acțiunii tehnice și politice asumate prin decizii în care a fost implicat inclusiv la nivel guvernamental, profesorul Noica a avertizat cu puternice argumente asupra pericolelor care cresc, de la an la an, prin adâncirea prăpastiei dintre necesitatea consolidării clădirilor și dezorganizarea în care se scufundă Primăria Capitalei scoțând din agendă această prioritate. Semnificativ este nu doar faptul că Primarul General al Bucureștiului refuză participarea la dezbaterea dosarului „risc seismic” care se îngroașă, ci mai ales rezultatele derizorii ale programului de consolidare a clădirilor afectate de cutremurul din martie 1977. Dezastrul de acum 48 de ani a avut cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României. La nivel național, 1.548 de persoane și-au pierdut viața, în București fiind 1.424 de decese; 32 de clădiri cu etaj s-au prăbușit, 32.900 de locuințe au fost grav avariate.
O amplă acțiune de expertizare a fondului locativ și a clădirilor de utilitate publică în care au fost angrenați mii de specialiști din proiectare, construcții și facultățile de profil a avut ca rezultat o bază de date vastă, inclusă în proiecte realizate în majoritate la Institutele Proiect București și INCERC. Prin prelucrarea acestora s-au elaborat normele care au fundamentat, după 1990, catalogarea clădirilor avariate, aplicarea celebrelor „buline roșii” pe clădirile cele mai expuse în cazul repetării unui seism puternic. Nicolae Noica a anunțat că acest patrimoniu de evaluare tehnică, aflat în 18.000 de dosare de expertize autorizate, se află acum depus într-un subsol la Brăila. Această arhivă de mare valoare riscă să fie pierdută prin neglijare, incompetență sau interese imobiliare ascunse. Apelul lansat pentru protejarea acestei arhive și plasarea ei în siguranță sperăm că a fost preluat de miniștrii care au fost prezenți la sesiunea de la Academie. De altfel, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, menționa și el dezinteresul autorităților locale care nu au depus până acum cereri de finanțare pentru consolidări, bugetul dedicat acestor lucrări fiind de 7,7 miliarde lei.
În București au fost consolidate în ultimii 15 ani doar câteva clădiri în mandatul Gabrielei Firea, programul fiind practic întrerupt de Nicușor Dan. Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, a relevat că unitățile pompierilor, jandarmeriei, poliției au accesat fonduri de peste 200 milioane euro prin programe ale Băncii Mondiale pentru a moderniza și asigura baza tehnică necesară în caz de intervenții. Arafat a anunțat și repetarea, în iunie 2025, a unui exercițiu major la nivel național pentru intervenții la dezastru provocat de cutremur.
Specialiștii nu pot spune când se va produce un nou cutremur mare. Implacabil el va veni, iar pagubele vor fi diminuate doar de gradul de pregătire tehnică și de prevenție. Evaluarea acestora arată că suntem încă departe de a conștientiza pericolul în care ne afundăm.
Sursa: https://jurnalul.ro/editorial/arhiva-cutremur-77-subsol-braila-991413.html