Sursa foto: Hepta
Trei dosare penale distincte, deschide de Parchetul General, pe numele lui Călin Georgescu. În toate a fost pusă în mișcare acțiunea penală, ceea ce înseamnă că următorul pas procedural este trimiterea în judecată.
Dacă într-unul dintre cele trei dosare procurorii rețin în sarcina lui Georgescu una dintre cele mai grave infracțiuni prevăzute de codul penal românesc – instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, în cel de-al treilea dosar lucrurile merg direct către invalidarea candidaturii acestuia la alegerile prezidențiale din luna mai. Georgescu are calitatea de inculpat pentru trei infracțiuni care vizează inițierea, constituirea sau sprijinirea unei organizații fasciste, xenofobe, rasiste și
e, dar și promovarea în public a cultului persoanelor găsite vinovate de infracțiuni de genocid și de crime împotriva umanității. Anul trecut, împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, au existat două contestații depuse la Curtea Constituțională. Aceste contestații au fost conexate și soluționate favorabil, împreună. Într-una dintre contestații s-a acuzat caracterul antisemit și legionar al unor manifestări publice ale Dianei Șoșoacă.
Surse din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au precizat, pentru „Jurnalul”, că, în acest moment, împotriva fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a fost începută urmărirea penală și a fost pusă în mișcare acțiunea penală în trei dosare penale diferite.
Astfel, primul dosar vizează săvârșirea infracțiunii de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată. Alineatul 1 al articolului din codul penal care vizează o astfel de faptă prevede o limită maximă a pedepsei aplicate de 25 de ani de închisoare, iar al doilea articol al aceluiași articol reglementează o limită maximă a pedepsei aplicabile de 20 de ani de închisoare.
Acest dosar ar avea în vedere, conform sursei citate, și acțiunile care au stat la baza deciziei anchetatorilor de a descinde la locațiile mercenarului Horațiu Potra, de unde au fost ridicate, în urmă cu două zile, cantități însemnate de armament de asalt, muniție de război, sume uriașe de bani și peste 27 de kilograme de aur, sub formă de lingouri.
În acest dosar, arată procurorii, se efectuează cercetări și în raport de sprijinirea activității infracționale de către o persoană care are calitatea de magistrat, lucru care a și făcut să atragă competența materială de investigare a cauzei de către Secția de Urmărire penală din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu toate acestea, anchetatorii nu au oferit detalii cu privire la acest magistrat și nici la faptele care ar putea fi reținute în sarcina lui. Pe surse, însă, se pare că este vorba despre un judecător în legătură cu care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizare a făptuitorului. Acest capăt de acuzare este cercetat, în acest moment, in rem. De precizat că în acest dosar nu a fost dispusă luarea unor măsuri preventive.
Al treilea dosar îi poate pune capăt carierei politice
Al doilea dosar instrumentat de către Parchetul General pe numele lui Călin Georgescu vizează două infracțiuni. Mai exact, este vorba despre comunicarea de informații false și despre fals în declarații în formă continuată, privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere completate, anul trecut, de către Călin Georgescu. Nici în acest dosar, procurorii nu au instituit măsuri preventive.
Ei bine, al treilea dosar în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și în care a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile pe numele lui Călin Georgescu vizează trei infracțiuni grave.
Mai întâi, este vorba despre înființarea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup. În al doilea rând, este vorba despre promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocide contra umanității și crime de război, precum și promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor și doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe. Iar, în al treilea rând, este vorba despre înființarea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații.
Legături cu un personaj judecat pentru 101 de fapte similare
Din ordonanța procurorului de instituire a măsurii controlului judiciar față de Călin Georgescu rezultă că acest dosar a fost deschis încă din anul 2023, iar punerea în mișcare a acțiunii penale s-a petrecut în data de 26 februarie 2025.
Acest dosar a plecat de la un rechizitoriu din anul 2023, în care, la data de 19 februarie 2024, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova l-a trimis în judecată pe Marian Motocu, pentru 26 de fapte de instigare la ură sau discriminare în formă continuată, pentru 29 de fapte de promovare de idei, concepții sau doctrine antisemite în formă continuată, pentru 27 de acte materiale de utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe în formă continuată și pentru 19 acte materiale de negare, justificare sau minimalizare, în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, prin intermediul unui sistem informatic, în formă continuată.
Cu ocazia perchezițiilor informatice efectuate în această speță, procurorii au găsit probe din care rezultă faptul că Marian Motocu face parte dintr-o organizație cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe ale țării, având ca scop „nu doar propagarea în spațiul public a ideologiilor legionare, negaționiste și extremiste, cu tendințe antidemocratice și anticonstituționale”.
Procurorii arată că în videoclipurile identificate cu ocazia percheziției informatice, Marian Motocu afirmă că „este necesară desființarea partidelor, precum și confiscarea averilor politicienilor și judecătorilor, după ce aceștia vor fi uciși”, dar și racolarea de noi membri pentru „coagularea unui nucleu de orientare de extremă dreapta sub cupola unei mișcări naționaliste care, în final, să comită violențe împotriva evreilor, politicienilor, partidelor politice, străinilor, pentru a instaura un regim grevat de principiile naționalismului extrem”.
Ancheta mai devoalează faptul că, din studierea agendelor lui Motocu, „s-a conturat posibilitatea ca o parte dintre membrii acestei grupări să fie foști militari în rezervă ce au deținut grade de ofițer în diferite funcții ale statului”.
Telefonul cu „surprize”, ridicat din casa lui Motocu
Important este că, potrivit acestei ordonanțe, în telefonul lui Marian Motocu au fost găsite mai multe înregistrări care îl leagă direct de Călin Georgescu. Spre exemplu, a fost descoperit un fișier mp4, creat la data de 13 septembrie 2024, care reprezintă un apel telefonic cu Călin Georgescu. Motocu îi cere lui Georgescu să participle la un eveniment la Alba Iulia. Georgescu îi transmite lui Motocu că „dacă lucrurile merg bine, va începe în ianuarie, că există un plan, o strategie cunoscută doar de el. Așa cum i-a transmis acum un an, nu s-au legat lucrurile din multe motive, iar Marian Motocu va avea locul lui în această acțiune”.
În noul dosar, care îl vizează direct pe fostul candidat „suveranist”, procurorii au reținut faptul că, de-a lungul timpului, în intervenții, declarații ori postări în mediul online, Călin Georgescu „a afirmat consecvența sa ideologică prolegionară și legăturile cu mediul neolegionar, cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și de revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care Călin Georgescu a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ și laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța”.
Procurorii mai susțin că „fapta inculpatului Călin Georgescu de a adera și a sprijini organizația cu caracter fascist, xenofob ori rasist formată de Marian Motocu și alte persoane, de a elogia Mișcarea Legionară, pe liderul său, Corneliu Zelea Codreanu, ori pe mareșalul Ion Antonescu, inclusiv prin reproducerea integrală, în data de 21 octombrie 2021, în public, a discursului acestuia, constituie infracțiunea de inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații”.
Specialiști în drept: Este imposibil ca, în aceste condiții, Georgescu să mai poată participa la alegerile din luna mai
Avocații lui Călin Georgescu au anunțat că vor contesta, la Curtea de Apel București, această ordonanță prin care a fost dispusă măsura controlului judiciar. Iar surse din anturajul fostului candidat „suveranist” susțin că se speră într-o ridicare a măsurii controlului judiciar, tocmai pentru ca, prin aceasta, să se încerce convingerea susținătorilor lui Călin Georgescu de faptul că judecătorii „vor desființa aceste acuzații”.
Timpul nu pare, însă, să funcționeze în favoarea lui Călin Georgescu, din acest punct de vedere. În cazul lui Florian Coldea, spre exemplu, pe numele căruia, în primăvara anului trecut, procurorii DNA au instituit măsura controlului judiciar pe cauțiune, la prima contestare a măsurii controlului judiciar, între momentul depunerii plângerii și cel al soluționării căii de atac, au trecut 21 de zile. Cu ocazia celei de-a doua contestații, procedurile au durat 14 zile. Iar la cea de-a treia contestație, lucrurile au fost soluționate în 11 zile.
Aceste detalii sunt esențiale, în contextul în care, pe data de 15 martie, este ultima zi în care se pot depune candidaturile la Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidențiale de anul acesta, Călin Georgescu are două variante. Fie își depune candidatura până la momentul soluționării plângerii împotriva controlului judiciar, fie își depune candidatura după ce instanța de judecată soluționează acest proces. Iar acest calendar are legătură cu o posibilă, dacă nu chiar probabilă, contestare a candidaturii sale la Curtea Constituțională.
Antisemitismul și legionarismul, criticate la CCR și în cazul Dianei Șoșoacă
Este important de amintit faptul că, în luna octombrie a anului trecut, candidatura Dianei Ivanovici Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost atacată la Curtea Constituțională cu două contestații. Prima a fost cea formulată de către Amalia Bellantoni, iar cea de-a doua a fost formulată de un cetățean pe nume Mihai Ursa.
În contestația formulată de Mihai Ursa, la paragraful al șaselea, se menționa că „de asemenea, sus-numita (Diana Ivanovici Șoșoacă – n.red.) nu îți ascunde antisemitismul, în repetate rânduri exhibând atitudini și comportamente rasiste, precum și simpatii legionare. Acestea sunt fapte notorii, nefiind nevoie de o probă a verității lor”.
Contestatorul citează o declarație a Dianei Șoșoacă, potrivit căreia „în 14 mai, eu i-am dat afară pe cetățenii evrei din Parlamentul României și le-am spus să plece la ei acasă”. Această contestație a fost conexată contestației formulate de către Amalia Bellantoni, Curtea Constituțională soluționându-le favorabil împreună, iar Diana Ivanovici Șoșoacă a fost eliminată din cursa pentru Palatul Cotroceni.
Se preconizează că vor exista zeci de contestații
Acuzațiile aduse de Parchetul General împotriva lui Călin Georgescu sunt de aceeași natură cu cele semnalate de Mihai Ursa în contestația împotriva candidaturiii Dianei Șoșoacă, dar de o gravitate mult mai mare. Diferența dintre Șoșoacă și Georgescu este că, pentru astfel de atitudini, Georgescu s-a ales cu dosar penal, cu punerea în mișcare a acțiunii penale și cu instituirea măsurii controlului judiciar pentru săvârșirea unor astfel de fapte.
În aceste condiții, arată specialiștii în drept consultați de „Jurnalul”, nu există nici cea mai mică posibilitate ca, în cazul contestării candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai a anului 2025, Curtea Constituțională să-i valideze candidatura lui Călin Georgescu.
Esențial este ca o astfel de contestație să fie formulată și care să rețină în considerentele sale aspecte de genul celor reținute în ordonanța de instituire a măsurii controlului judiciar. Specialiștii consultați sunt chiar de părere că vor fi zeci, dacă nu chiar sute de astfel de contestații. Din această perspectivă, situația candidaturii lui Călin Georgescu pare să fie deja pecetluită.
„Problema invalidării candidaturii poate fi, însă, cea mai mică problemă cu care se va putea confrunta Călin Georgescu. Cea mai mare problemă o constituie acuzația de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, o acuzație de o gravitate fără precedent în jurisprudența națională de după 1989, și care se pedepsește cu ani grei de pușcărie”, mai arată sursele citate.