Haos generalizat la nivelul societății, cu mai puțin de 70 de zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025.
În ciuda faptului că mai multe completuri de judecată, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție au respins, începând cu luna decembrie a anului trecut, pe bandă rulantă, cereri formulate pentru anularea hotărârii CCR prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024, instanțele sunt bombardate în continuare cu astfel de acțiuni. Una dintre aceste acțiuni merge până acolo încât un cetățean din Vaslui a cerut Judecătoriei instituirea unui
de protecție împotriva Administrației Prezidențiale și a Curții Constituționale. La București, în schimb, există două procese deschise care au ca obiect, pe lângă anularea Hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, și anularea actelor prin care au fost numiți la Curtea Constituțională președintele Marian Enache și judecătoarea Livia Stanciu.
La data de 24 ianuarie 2025, la Judecătoria Vaslui, a fost înregistrat un dosar, având numărul 703/333/2025, atribuit Secției Civile și care are ca obiect instituirea unui ordin de protecție. Reclamantul, M.I., al cărui nume întreg a fost anonimizat la cerere, a solicitat judecătorilor instituirea unui ordin de protecție împotriva… Statului român, prin Curtea Constituțională a României, și a Statului român, prin Președintele României.
Judecătoria Vaslui a soluționat această neobișnuită cerere în ședința publică din data de 27 ianuarie 2025, când a admis excepția inadmisibilității formulării cererii, excepție invocată din oficiu chiar de către instanță. În acest context, magistratul a respins ca inadmisibilă cererea de emitere a unui ordin de protecție, formulată de reclamantul M.I., în contradictoriu cu pârâții Statul român, prin Curtea Constituțională, și Statul român, prin Președintele României.
Mai mult, instanța l-a obligat pe reclamant la plata către stat a sumei de 675 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, care a asigurat asistența juridică a acestuia. Hotărârea Judecătoriei Vaslui putea fi atacată cu apel în termen de 3 zile de la pronunțare, însă reclamantul nu și-a exercitat această cale de atac.
Se vrea „concedierea” a doi judecători constituționali
La Curtea de Apel București, un cetățean, care are obiceiul să intervină în numeroase procese, a deschis două acțiuni împotriva CCR. În 27 ianuarie, Nicodim Eugen Lupea, cel care a intervenit în toate procesele pe care le-a deschis Traian Băsescu pentru recuperarea prejudiciilor de la stat, pierdute după ce ÎCCJ a stabilit, în mod definitiv, că a turnat la Securitate, a formulat o cerere de suspendare a executării actului administrativ – Hotărârea CCR nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din anul 2024.
În aceeași cerere, reclamantul a mai solicitat instanței și actul administrativ prin care a fost numit judecător la Curtea Constituțională chiar președintele instanței de contencios constituțional, Marian Enache. În același dosar, au fost chemați în judecată Marian Enache, Curtea Constituțională, Președintele României prin Administrația Prezidențială, Klaus Iohannis, Guvernul României, Parlamentul României – prin Senatul României și prin Camera Deputaților, dar și ministrul Afacerilor Interne. Curtea de Apel a alocat un prim termen de judecată în acest proces la data de 27 februarie 2025.
Același reclamant a înregistrat la aceeași instanță, în aceeași zi, o altă acțiune, prin care cere suspendarea executării Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, dar și a actului administrativ prin care a fost numită la Curtea Constituțională judecătoarea Doina Livia Stanciu. Au fost chemate în judecată aceleași instituții ca și în primul dosar. Curtea de Apel București nu a alocat, până în acest moment, un prim termen de judecată în acest dosar.
Reluarea alegerilor, cerută și la Tribunalul Argeș
Tot la Curtea de Apel București, la data de 29 ianuarie, a fost înregistrat un proces intentat de Ioan Ghișe împotriva Curții Constituționale, prin care cere suspendarea aceleiași Hotărâri nr. 32 din 6 decembrie 202. La data de 10 februarie, instanța a respins acțiunea ca inadmisibilă. Hotărârea nu este definitivă și a fost deja atacată cu apel, chiar ieri.
În 3 februarie, tot la Curtea de Apel București, avocata lui Călin Marina Ioana Alexandru, atât direct, cât și prin intermediul ONG-ului pe care îl conduce – Asociația Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților (JALD) împreună cu avocatul George Gabriel Căcescu au chemat în judecată Statul român, prin Ministerul Finanțelor, și Curtea Constituțională. În 14 februarie, instanța de fond a anulat cererea de chemare în judecată. Până în acest moment, nu există informații că reclamanții au formulat apel. Un alt dosar a fost deschis în 14 februarie 2025, tot la Curtea de Apel București. Cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva Curții Constituționale, vizează anularea Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 și a fost formulată de Cornel Teodor Volintiru. Primul termen în acest proces va avea loc în data de 12 martie 2025.
Și la Tribunalul Argeș a fost înregistrat, la data de 17 februarie 2025, un alt dosar, în care Gheorghe Ungureanu a chemat în judecată Curtea Constituțională și a cerut anularea Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral de alegere a Președintelui României din anul 2024 și, în subsidiar, reluarea turului al doilea. Instanța nu a alocat, până în acest moment, un prim termen de judecată.
Georgescu nu s-a prezentat la recursul formulat la Înalta Curte
Călin Georgescu însuși mai are un proces pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Este vorba despre dosarul nr. 7654/2/2024, deschis, pe fond, la Curtea de Apel București chiar în data de 6 decembrie 2024, prin care se cere suspendarea executării documentelor desecretizate de CSAT. Acțiunea a fost formulată, inițial, de către Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP).
În acest proces, au fost chemați în judecată Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne.
La data de 18 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la mai multe excepții de neconstituționalitate, formulate de reclamantă, a admis lipsa calității procesuale pasive a Administrației Prezidențiale și, în consecință, a respins cererea formulată ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală. Mai mult, acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă în integralitatea ei. În cauză, a fost formulat recurs, iar dosarul a fost mutat, la data de 16 ianuarie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aici, unul dintre recurenți este chiar Călin Georgescu, iar el nu a făcut act de prezență. Georgescu a transmis instanței că a suferit recent o operație la picior și că nu se poate deplasa, iar avocatul care îl reprezintă în acest dosar este plecat în străinătate.