11 februarie 2025, 18:35
Directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României, Cornel Ilie, a declarat marţi jurnaliştilor că nu renunţă la speranţa de a fi recuperate obiectele de patrimoniu, Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice de aur, furate la Muzeul Drents din Assen. „Este ultima speranţă la care nu renunţ. Eu cred că vor fi recuperate Coiful şi brăţările şi sper că autorităţile olandeze, sigur, şi cu sprijinul autorităţilor române, să-şi dea tot interesul, pentru că dincolo de interesul nostru patrimonial de a avea acele obiecte aici, cred că este şi interesul statului olandez să rezolve această problemă. Ancheta este în curs de desfăşurare şi nu pot decât să sper că lucrurile vor intra pe făgaşul care să ducă în sfârşit la recuperarea acestor obiecte şi la pedepsirea celor care s-au făcut vinovaţi de acest incident”, a declarat el.
Obiectele din categoria Tezaur, aflate în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, care au fost văzute în străinătate în expoziţiile „Dacia! Empire of Gold and Silver” şi „First Royals of Europe” vor putea fi văzute din nou la Bucureşti din 12 februarie.
Întrebat dacă piesele româneşti au beneficiat de securitate adecvată la Assen, Cornel Ilie a spus că „modul de expunere de la Assen a fost făcut în aşa fel încât să se preîntâmpine orice posibil pericol care s-a putut lua în calcul. Ceea ce s-a întâmplat la Assen a fost, totuşi, un eveniment ieşit din comun în care s-au folosit, după cum ştiţi şi dumneavoastră, explozibili. S-au folosit materiale care au determinat distrugerea, spargerea unor vitrine şi nu cred că suntem noi atât de vinovaţi pe cât vrea lumea să ne considere de ceea ce s-a întâmplat la Assen”.
Ca urmare a incidentului din Ţările de Jos, şi după discuţii în spaţiul public, muzee din ţară solicită ca piese de la MNIR să se întoarcă, de exemplu, la Muzeul din Iaşi. Reprezentanţii muzeului ieşean au cerut ca Tezaurul de la Băiceni să le revină.
„Până la momentul acesta este o declaraţie de presă. Nu există o solicitare din partea Complexului Muzeal Naţional Moldova-Iaşi. Ne-a luat puţin prin surprindere această declaraţie. Având în vedere că am avut dintotdeauna o relaţie foarte bună de colaborare cu colegii noştri, în ultimii două ani având trei expoziţii pe care le-am deschis la Muzeul din Iaşi, în ceea ce priveşte situaţia Tezaurului de la Cucuteni-Băiceni, pe care să-l puteţi vedea expus aici, el a fost întotdeauna, şi repet, de când există acest tezaur, această expoziţie Tezaur istoric, Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni a fost expus aici. Deci nu a fost prin cine ştie ce beci sau cine ştie ce dărăpănături aruncat. El a fost aici, a beneficiat de condiţii de securitate şi de vizibilitate maxime. Dacă găsiţi un loc mai sigur în care să fie expus patrimoniul decât este în expoziţia Tezaurului istoric care beneficiaze toate sistemele de siguranţă…”, a explicat managerul.
El a subliniat că „faţă de alte muzee naţionale din ţară, paza la MNIR este asigurată de Jandarmeria Română, ceea ce conferă un grad de securitate sporit”.
„Muzeul Naţional de Istorie a României a fost creat cu un scop foarte clar: acela de a prezenta publicului, din ţară şi din străinătate, cele mai importante valori ale patrimonului cultural naţional. Mi-e greu să cred că un artefact foarte valoros adus la Muzeul Naţional de Istoria României de la Turnu Măgurele sau de la Zimnicea sau din altă parte ar fi beneficiat de aceeaşi vizibilitate, ar fi fost atât de studiat, atât de admirat, atât de expus şi atât de prezent în conştiinţa publicului”.
Cornel Ilie a afirmat că „Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, aşa cum şi celelalte obiecte pe care le vedeţi aici, se află acolo unde trebuie”. „A petrecut la Muzeul Naţional de Istorie a României mult mai mult timp decât a petrecut la Muzeul din Iaşi. Şi dacă de la Iaşi există intenţia de a împrumuta acest tezaur pentru acel eveniment la care făceau referire, există căi oficiale, uşile noastre nu sunt închise”.
Un alt exemplu, Muzeul de la Buzău care vrea Tezaurul de la Pietroasele. „Trebuie să vă spun că Tezaurul de la Pietroasele nu a fost expus niciodată la Muzeul din Buzău. Înţeleg dorinţa că el să ajungă acolo pentru că a fost descoperit în judeţul Buzău”, a spus muzeograful.
Reabilitarea MNIR
„Nu trebuie să ne aşteptăm că se va întâmpla într-un an, doi sau trei. Probabil că vor trece mai mulţi ani, cinci poate, nu ştiu”, a spus Cornel Ilie, care speră ca patrimoniul naţional să beneficieze de un muzeu la cele mai înalte standarde.
Acesta a precizat că, în ciuda faptului că muzeul are cea mai mare parte din expoziţia permanentă închisă, nu a fost niciodată închis. „Atât cât este, dar a fost deschis”.
„Cred că ne numărăm printre primele 10 muzee din ţară ca număr de vizitatori. Anul trecut, am avut în jur de 80.000 de vizitatori”, a afirmat managerul, care a subliniat că în ultimii ani, „numărul turiştilor străini l-a depăşit pe cel al vizitatorilor români”.
În privinţa siguranţei şantierelor arheologice din ţară, cum sunt Capidava, Sarmizegetusa, Histria, muzeograful a spus că „din păcate, unele au condiţii mai bune de securitate, altele nu.
Situaţia expoziţiilor în străinătate
După incidentul din Ţările de Jos, urmau să fie organizate expoziţii în Germania şi la Cambridge.
„Noi aveam discuţii pentru alte expoziţii în străinătate, dar, în momentul de faţă, nu ştiu măsura în care acele expoziţii vor mai putea fi concretizate. Trebuie să primim un accept de la cei care hotărăsc acest lucru, dacă se mai fac sau nu. Sunt în discuţie acum nişte modificări la normele privind exportul. Vom vedea cât de mult se va schimba, ce va presupune acest lucru”.