Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA (SNN) este o companie de stat, listată la Bursa de Valori București din 2013, iar în structura actuală a acționariatului, statul român deține 82,49% din acțiuni. Printre principalele sale activități se numără producția de energie electrică, termică și fabricarea combustibilului nuclear. SNN are un rol important la nivel național, furnizând aproximativ 20% din energia electrică a țării și 33% din totalul producției de energie cu emisii reduse de carbon.
SNN deține și exploatează două reactoare CANDU care au început să funcționeze în 1996 (Unitatea 1) și în 2007 (Unitatea 2) la centrala nucleară de la Cernavoda, cu o capacitate totală de 1 300 MWe. Centrala nucleară de la Cernavoda a fost prima și singura centrală nucleară din Europa care a adoptat tehnologia CANDU (Canadian deuterium uranium). Centrala nucleară de la Cernavoda este situată în regiunea Dobrogea din sud-estul României, în apropierea fluviului Dunărea și a canalului Dunăre-Marea Neagră.
România intenționează să își extindă programul de energie nucleară, incluzând atât reactoare mari (două unități suplimentare Candu, 3 și 4), cât și reactoare modulare mici (SMR). SNN intenționează, de asemenea, să prelungească durata de funcționare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavoda la 60 de ani.
În ceea ce privește ciclul combustibilului, SNN deține o fabrică de fabricare a combustibilului nuclear (Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești), precum și o linie de procesare a concentratului de uraniu (Fabrica de Procesare a Concentratului de Uraniu Feldioara), care a fost recent achiziționată pentru a sprijini aprovizionarea cu combustibil a proiectelor nucleare de investiții pe termen lung din România.
Energia nucleară – liantul între securitate energetică și lipsa emisiilor
Fără creșterea capacității nucleare, lumea riscă un declin accentuat al utilizării acesteia în economiile avansate, ceea ce ar putea duce la miliarde de tone de emisii suplimentare de carbon. În prezent, energia nucleară este a doua cea mai mare sursă de energie electrică cu emisii reduse de carbon, reprezentând 10% din aprovizionarea cu energie electrică la nivel mondial.
În ultimii 50 de ani, energia nucleară a evitat aproximativ 55 Gt de emisii de CO2, ceea ce reprezintă aproape doi ani din emisiile globale de CO2 legate de energie. Cu toate acestea, în ciuda contribuției energiei nucleare și a creșterii rapide a energiilor regenerabile, emisiile de CO2 legate de energie au atins un nivel record în 2018, deoarece creșterea cererii de energie electrică a depășit creșterea energiei cu emisii reduse de carbon.
Absența unor noi prelungiri ale duratei de viață și a unor noi proiecte ar putea duce la emisii suplimentare de 4 miliarde de tone de CO2, subliniind importanța parcului nuclear pentru tranzițiile energetice cu emisii reduse de carbon la nivel mondial. În economiile emergente și în curs de dezvoltare, parcul nuclear va furniza energie electrică cu emisii reduse de carbon timp de decenii.
Fără mai multă energie nucleară, tranziția către energia curată devine mai dificilă și mai costisitoare – necesitând investiții suplimentare de 1,6 trilioane de dolari în economiile avansate în următoarele două decenii. În mod critic, un deficit major de energie curată ar apărea până în 2040, necesitând ca energia eoliană și energia solară fotovoltaică să își accelereze în continuare dezvoltarea pentru a umple golul.
Se preconizează că emisiile de CO2 din industrie în cadrul unor traiectorii care limitează încălzirea globală la 1,5°C fără depășire sau cu depășire limitată vor fi cu aproximativ 65-90% mai mici în 2050 comparativ cu 2010, față de 50-80% în cazul unei încălziri globale de 2°C (încredere medie). Aceste reduceri pot fi realizate prin combinații de tehnologii și practici noi și existente, inclusiv electrificare, hidrogen, materii prime durabile din biomasă, înlocuirea produselor și captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS). Aceste opțiuni sunt dovedite din punct de vedere tehnic la diferite scări, însă implementarea lor la scară largă poate fi limitată de constrângerile economice, financiare, umane și de capacitatea instituțională în anumite contexte și de constrângerile specifice, de caracteristicile specifice ale instalațiilor industriale la scară largă. În industrie, reducerea emisiilor prin eficiența energetică și a proceselor nu este suficientă pentru a limita încălzirea la 1,5°C fără depășire sau cu depășire limitată.
România a înțeles toate aceste aspecte și a luat măsuri pentru a netezi calea către decarbonizare: la timp și cât mai eficient din punct de vedere al costurilor. De la poziții de susținere a Comisiei Europene cu privire la rolul energiei nucleare în tranziția energetică, la strategia energetică națională, dezvoltarea mecanismelor de finanțare de sprijin, cum ar fi CfD, interesul și sprijinul față de tehnologiile de ultimă generație capabile să susțină înlocuirea instalațiilor pe bază de cărbune în cel mai eficient mod, un accent puternic pe dezvoltarea cooperării și a parteneriatului internațional pentru a avea o implementare robustă a proiectelor sub umbrela celui mai profesionist și eficient parteneriat.
“Nuclearelectrica reprezintă o piatră de temelie a securității energetice regionale, jucând un rol esențial în asigurarea unei aprovizionări cu energie stabilă, curată și durabilă într-un mediu geopolitic din ce în ce mai dinamic și provocator. Contribuția companiei se extinde dincolo de România, fiind un furnizor esențial de energie și o forță stabilizatoare pentru țările vecine din sud-estul Europei. Prin furnizarea de energie electrică în bandă, fiabilă prin intermediul energiei nucleare, Nuclearelectrica consolidează independența energetică a României, și – în același timp – reduce dependența de sursele de energie importate, contribuind la o mai mare reziliență în întreaga regiune,” a declarat
, Director General Nuclearelectrica.
În acest context, parteneriatele internaționale strategice sunt esențiale. Colaborările Nuclearelectrica cu Canada, Statele Unite, Italia și Coreea de Sud reprezintă mult mai mult decât investiții – ele înseamnă alianțe care promovează tehnologia de vârf, expertiza și valorile comune ale securității și durabilității energetice.
De exemplu, Canada a fost un partener de lungă durată prin tehnologia reactorului CANDU, o bază pentru succesul Nuclearelectrica de la Cernavodă, asigurând excelența operațională și deschizând calea pentru viitoarele progrese nucleare.
Statele Unite sunt lider în finanțare și inovare tehnologică, consolidând parteneriatul strategic dintre națiunile noastre și consolidând energia nucleară ca pilon al energiei și al securității naționale.
Italia și Coreea de Sud oferă expertiză industrială, tehnică și inginerească esențială, promovând sinergii care sprijină extinderea infrastructurii nucleare, cum ar fi dezvoltarea de noi reactoare și de reactoare modulare mici (SMR).
Aceste parteneriate abordează provocări regionale, cum ar fi diversificarea aprovizionării cu energie, tranziția de la combustibilii fosili și necesitatea de a atinge obiective ambițioase de decarbonizare. Proiectele Nuclearelectrica – fie că este vorba de renovarea Unității 1 de la Cernavodă, de dezvoltarea Unităților 3 și 4 sau de explorarea tehnologiei SMR – nu sunt doar priorități naționale, ci și soluții regionale care asigură stabilitatea energetică, creșterea economică și durabilitatea mediului.
“Prin valorificarea acestor colaborări internaționale, Nuclearelectrica contribuie la o rețea energetică mai sigură și mai rezistentă în Europa de Est și dincolo de aceasta, poziționând România ca lider în tranziția energetică a regiunii și ca centru de expertiză și inovare nucleară. Acest efort colectiv consolidează structura geopolitică și economică a regiunii, subliniind rolul indispensabil al energiei nucleare în asigurarea unui viitor energetic sigur, curat și fiabil,”a subliniat Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
Programul nuclear românesc – de la Unitățile 1 și 2 la 3 și 4
Programul nuclear civil românesc a demarat la începutul anilor ’80, când a început construcția unei multiunități cu tehnologie CANDU pe amplasamentul de la Cernavodă. În prezent, există două unități în funcțiune, Unitatea 1 fiind în exploatare comercială din 1997, iar Unitatea 2 din 2007. Structurile civile ale unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt finalizate în proporție de 40-50% și sunt în conservare de la încetarea lucrărilor. Strategiea pentru finalizarea Proiectului Unităților 3 și 4 este bazată pe un proces de selecție a investitorilor, astfel încât, în 2009, fost înființată societatea de proiect EnergoNuclear având ca acționari Nuclearelectrica și șase dintre cele mai renumite utilități europene – cu scopul de a promova și dezvolta Proiectul. Din 2014, Nuclearelectriva este singurul acționar al EnergoNuclear. În 2021, a fost adoptată o nouă Strategie pentru finalizarea Proiectului și a fost ratificat Acordul interguvernamental privind Acordul de cooperare față de Proiectele Nuclearelectrice de la Cernavodă și Sectorul Nuclear Civil din România între Guvernul României și Guvernul SUA („IGA”). În iunie 2023, a fost semnat Acordul de sprijin între statul român și Nuclearelectrica cu privire la Proiectul Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Strategia prevede punerea în aplicare a proiectului în trei faze: Faza I – Faza pregătitoare (pregătirea/actualizarea documentației inginerești și de securitate nucleară pentru repornirea proiectului), Faza II – Lucrări preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP) care vizează dezvoltarea în continuare a documentației inginerești și de securitate pentru a obține autorizația de securitate nucleară pentru construcție de la CNCAN și pentru a crește acuratețea bugetului și calendarului general al proiectului, calificarea potențialilor furnizori, obținerea autorizației CE pentru ajutorul de stat, structurarea și încheierea finanțării – și Faza III – Construcție (Final Notice to Proceed – FNTP).
“Într-adevăr, contractul EPCM semnat la Baku marchează o etapă majoră în avansarea și, în cele din urmă, finalizarea proiectului strategic al României privind unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, dând startul fazei a II-a a proiectului. Contractul EPCM reprezintă însăși fundația proiectului, asigurând coordonarea generală a implementării Proiectului prin servicii de proiectare și inginerie, asistență tehnică, asigurarea calității, management de proiect și servicii de sprijin pentru achiziții, prin intermediul unui consorțiu format din parteneri de înaltă calificare profesională, recunoscuți la nivel internațional, precum AtkinsRéalis, Fluor Corporation, Ansaldo Nucleare, Sargent și Lundy. Deoarece succesul unui proiect derivă atât din expertiză, cât și din tehnologia robustă. Unitățile 3 și 4, tehnologie CANDU, care va oferi României securitate energetică și energie curată într-un mod sigur și durabil. Odată ce Unitățile 3 și 4 vor fi conectate la rețea, 66% din energia curată a României va fi furnizată de energia nucleară, demonstrând, încă o dată, rolul critic al energiei nucleare în decarbonizarea profundă,” spune Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
Contractul EPCM, cu o durată estimată de 108 luni, este structurat în două faze, respectiv faza LNTP (24-30 luni) și ulterior, sub rezerva perfecționării și convenirii condițiilor comerciale și a luării Deciziei Finale de Investiție în conformitate cu Acordul de Sprijin dintre statul român și SNN, faza FNTP (80-84 luni).
La sfârșitul fazei LNTP, fezabilitatea proiectului va fi reexaminată pe baza noilor indicatori tehnici și economici și va fi adoptată decizia finală de investiții, permițând astfel trecerea la faza III – Construcție (FNTP).
“Acesta este un proiect strategic pentru securitatea energetică pe termen lung a României și decarbonizarea profundă, un dezvoltator al lanțului de aprovizionare și o nouă generație de specialiști formatori. Astăzi, odată cu încheierea contractului EPCM, acest proiect este pe drumul cel bun pentru a deveni realitate la începutul anilor 2030.” – Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
Unitatea 1 CNE Cernavodă – ciclul 2 de viață
Nuclearelectrica a semnat recent contractul EPC, contractul vital pentru finalizarea acestui proiect. Contractul constă în: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziționarea de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de renovare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de renovare a Unității 1 a centralei nucleare de laCernavodă.
Acesta este contractul cheie care va prelungi durata de viață operațională a Unității 1 cu 30 de ani pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare ale României prin evitarea a încă 5 milioane de tone de emisii de CO2 anual. Suntem dornici să lucrăm cu parteneri de renume internațional care au contribuit istoric la performanța operațională actuală a Unităților 1 și 2 de la Cernavodă,” menționează Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica.
Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996 și a marcat începutul și dezvoltarea programului nuclear românesc în exploatare. Prima generație a industriei nucleare românești, mentorii de astăzi, s-au format și au performat construind și operând Unitatea 1.
Din 1996 până în prezent, funcționarea Unității 1 a dus la evitarea emiterii a 140 de milioane de tone de CO2 în atmosferă, a livrat în siguranță peste 142 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%. Unitatea 1 s-a numărat în mod constant printre cele mai performante unități nucleare la nivel mondial în funcție de factorul de capacitate.
Unitatea 1 a reprezentat, de asemenea, modelul de referință pentru Unitatea 2 și împreună au plasat România pe primul loc pe baza factorului de capacitate, un loc pe care România îl ocupă și astăzi, deși Unitatea 1 se apropie de sfârșitul primului său ciclu de viață.
Proiectul de retehnologizare a Unității 1 este un proiect complex în etape, care a fost demarat cu mai mult de 10 ani înainte de închiderea efectivă pentru renovare, faza 1 a proiectului fiind aprobată de acționarii Nuclearelectrica în septembrie 2017.
Reactoarele CANDU au o durată de viață inițială de 30 de ani. În urma unui proces de renovare, această durată de viață poate fi prelungită cu încă 30 de ani, ceea ce Nuclearelectrica face în prezent cu Unitatea 1.
Prima fază a proiectului a constat în identificarea și definirea activităților necesare pentru renovarea Unității 1, astfel încât acesta să poată funcționa pentru încă un ciclu de viață de 30 de ani, compania Nuclearelectrica semnând un contract cu actualul proprietar al tehnologiei, CANDU (Atkins Realis).
Faza 2 a proiectului, cea actuală, a început după aprobarea studiului de fezabilitate inițial (februarie 2022) și include asigurarea resurselor financiare pentru punerea în aplicare a proiectului de renovare a Unității 1, pregătirea executării activităților identificate și definite pentru revitalizarea Unității 1 în faza 1 și obținerea tuturor aprobărilor și autorizațiilor necesare pentru punerea în aplicare a acestui proiect.
Faza 3 a proiectului va începe cu oprirea Unității 1 în 2027 și constă în executarea efectivă a lucrărilor din cadrul proiectului de renovare a instalațiilor unității, precum și repunerea acesteia în funcțiune, pentru a putea funcționa comercial pentru un nou ciclu de exploatare de 30 de ani după 2030.
“Întregul proces se bazează pe contracte de pre-proiect, care asigură deja suficiente livrabile pentru fazele inițiale ale EPC. Concret, infrastructura necesară pentru proiect va intra în procesul de autorizare în prima jumătate a anului 2025, iar noi estimăm începerea lucrărilor inițiale de execuție în a doua jumătate a anului,” – Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
În plus, Nuclearelectrica a asigurat instrumentele necesare pentru retubare în urmă cu aproximativ doi ani, iar livrările la fața locului vor începe în curând. Toate aceste lucrări și eforturi pregătitoare asigură o foaie de parcurs optimă pentru proiect și o pregătire solidă până la deschiderea în T4 2027.
CANDU și SMR
La nivel mondial se acordă o atenție deosebită tehnologiilor SMR. Comisia Europeană a anunțat recent în mod oficial crearea unei alianțe industriale dedicate reactoarelor modulare mici (SMR), care se va concentra pe accelerarea implementării acestora și pe asigurarea unui lanț de aprovizionare puternic în UE, inclusiv a unei forțe de muncă calificate. Comisia Europeană recunoaște contribuția pe care SMR-urile o pot aduce la decarbonizarea sectorului energetic, precum și alte beneficii, inclusiv menținerea și crearea de locuri de muncă.
Odată cu finalizarea proiectului SMR Doicești, România are oportunitatea de a deveni un lider regional în dezvoltarea acestor tehnologii, cu oportunități majore nu numai pentru securitatea energetică a României, ci și pentru dezvoltarea lanțului de aprovizionare asociat.
România are o oportunitate unică de a construi o expertiză solidă în domeniul construcției nucleare și al gestionării proiectelor, precum și al punerii în funcțiune și al operațiunilor.
În cele din urmă, proiectul va sprijini, de asemenea, eforturile țării de a se industrializa din nou, devenind, în același timp, un centru de producție și asamblare pentru componente și un centru de formare pentru viitorii operatori, precum și operatorul preferat pentru alte centrale SMR în curs de dezvoltare în alte părți ale Europei.
România are experiența necesară pentru a fi implicată în dezvoltarea unui proiect SMR de această anvergură: are 28 de ani de funcționare în siguranță a centralei nucleare de la Cernavodă; are o autoritate de reglementare riguroasă, CNCAN, care a aprobat deja Documentul de autorizare de bază care va facilita implementarea procesului de autorizare pentru toate etapele de dezvoltare a centralei nucleare SMR în România; un lanț de furnizori din industria nucleară care pot contribui la dezvoltarea proiectelor; și un sistem educațional la cele mai înalte standarde inginerești.
Baza pentru viitor
De asemenea, Nuclearelectrica a schimbat strategia de achiziție a combustibilului cu scopul principal de a evita dependența de un singur furnizor, iar în prezent achiziționeaza U3O8 de pe piața internațională, în cadrul unui acord-cadru, pe care îl transforma în UO2 la Feldioara și îl foloseste pentru fabricarea fasciculelor de combustibil la FCN Pitești. “Sunt mândru să spun că am reușit să ne asigurăm propriul ciclu de combustibil, cu beneficii nu numai pentru Nuclearelectrica, ci și pentru România.” – Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
Pentru a depăși provocările în materie de siguranță operațională și pentru a spori securitatea aprovizionării, în ceea ce privește fabricarea combustibilului (pentru reactoarele actuale și viitoare), Nuclearelectrica și-a extins baza de furnizori calificați, cu un minim de doi pentru fiecare materie primă utilizată pentru componentele combustibilului nuclear.
“Ne-am orientat către întreprinderi puternice și relevante din diferite zone geografice, cu o mare expertiză în domeniul lor și cu experiență dovedită în industria nucleară. În același timp, achiziționăm în mod transparent, utilizând proceduri publice la prețuri competitive, luând în considerare perioade mai lungi de contracte-cadru pentru a limita variațiile bruște ale prețurilor și a asigura siguranța stocurilor.Acest lucru permite planificarea în avans și îmbunătățirea aspectelor logistice, precum și creșterea siguranței aprovizionării, reducerea riscurilor, asigurarea calității, capacitatea și reducerea costurilor. În plus, am luat în considerare extinderea stocurilor de materii prime și materiale pentru a evita achizițiile de urgență în timpul perioadelor instabile de pe piețe. Extinderea ciclului de combustibil în cadrul companiei este un alt factor de stabilitate și confort. Dublarea capacității va aduce alte provocări, dar vine și cu avantaje, prin creșterea cantităților de materii prime și materiale necesare și, astfel, creșterea atractivității și interesului în rândul furnizorilor reprezentativi la nivel global.” – Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
Generația de azi pentru cea de mâine
Nuclearelectrica identifică, recrutează și formează în mod activ resurse umane pentru viitor, dar se bazează pe experiența și specialiștii formați de-a lungul timpului, cei care sunt și mentorii tinerei generații de profesioniști din domeniul nuclear. Deja de mai mulți ani lucrăm activ pentru a atrage forță de muncă pentru proiectele strategice pe care le dezvoltăm.
În acest scop, am lansat platforma „Nucleu de Excelență”, brandul de angajator al Nuclearelectrica, pentru a ne pregăti atât pentru schimbarea generațională, cât și pentru a atrage și forma o nouă generație de profesioniști în industria nucleară.
“Am ajuns la mii de tineri prin programele dezvoltate – organizând târguri de carieră, prezentări, evenimente, burse, școală duală, școli profesionale, stagii de practică. Am încheiat parteneriate cu instituții de învățământ, evaluând curricula actuală și lansând programe de înaltă educație unice, împreună cu centrul nostru intern de formare,“ a spus Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
De asemenea, Nuclearelectrica face pași importanți pentru a obține o imagine clară a lucrătorilor și a seturilor de competențe care vor fi necesare pe termen scurt, mediu și lung. “Lucrăm împreună cu alte organizații din domeniul nuclear din întreaga Europă pentru a defini o strategie pe termen lung privind competențele în domeniul nuclear, concepută astfel încât să poată fi utilizată la nivel național, regional și e uropean și adaptabilă în funcție de circumstanțele (locale),” a subliniat Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
Sursa: https://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/mw-curati-vin-de-la-nuclearelectrica-988673.html