Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a spulberat și ultima speranță a lui Călin Georgescu de a desființa hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale.
Candidatul suveranist și-a epuizat toate căile juridice, interne și externe, prin care a încercat să oblige statul român să reia turul al doilea de scrutin, cu el și cu Elena Lasconi în finală. Decizia a fost luată în unanimitate de cei șapte judecători care au analizat solicitarea. Georgescu ceruse adoptarea de către
a unor măsuri provizorii, până la soluționarea pe fond a plângerii, în sensul golirii de efecte juridice a hotărârii CCR de anulare a alegerilor. Curtea Europeană a stabilit însă că situația pe care a reclamat-o Georgescu excede domeniului de aplicare a Regulamentului CEDO și că nu i-a fost afectat un drept prin care i s-ar fi produs o încălcare ireparabilă a drepturilor constituționale.
Ieri, CEDO a comunicat că a decis, reunindu-se în Complet de Cameră și în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsură provizorie în cauza „Călin Georgescu vs România”. Este vorba despre cauza înregistrată sub numărul 37327/24, care privește anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale din România, în cadrul cărora Călin Georgescu a fost candidat.
Potrivit unui comunicat remis de CEDO, „Călin Georgescu ceruse adoptarea unor măsuri provizorii, respectiv, în particular, ca decizia Curții Constituționale să fie suspendată și procesul electoral să fie reluat, CEDO a respins cererea de măsuri provizorii ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții”.
Concret, măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul CEDO sunt decise în legătură cu proceduri în fața Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai în cazuri excepționale, când reclamanții ar fi, altfel, expuși unui risc iminent de vătămare ireparabilă.
A cerut desființarea deciziei CCR și reluarea alegerilor anulate
Din minuta CEDO, aflăm că reclamantul Călin Georgescu este cetățean român, născut în 1962, și locuiește în Mogoșoaia (România). „La 24 noiembrie 2024, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024. Dl Georgescu a fost candidat și s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin. La 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral. Ea (CCR – n.red.) a decis ca alegerile pentru Președintele României să fie reluate în integralitate și reorganizate de către Guvern la o dată ulterioară. Decizia pronunțată este definitivă”, arată cei de la CEDO.
Mai departe, în documentul citat, se precizează că la 16 decembrie 2024, invocând încălcări ale drepturilor sale (dreptul la un proces echitabil, dreptul la un remediu efectiv și dreptul la alegeri libere), „dl Georgescu a solicitat măsuri provizorii, în temeiul articolului 39 din Regulamentul CEDO, împotriva deciziei nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României, care anulează procesul electoral al alegerilor prezidențiale în curs la data pronunțării acesteia. El a cerut în mod efectiv suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționale a României până la soluționarea cauzei sale la Curte, pentru a preveni un prejudiciu ireparabil asupra drepturilor democratice ale reclamantului și ale cetățenilor români, să fie obligat Guvernul României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur de scrutin, și să organizeze turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidențiale, să oblige statul român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral”.
Nu s-a judecat fondul, ci doar niște măsuri excepționale
Decizia CEDO în acest caz, care a fost adoptată cu unanimitatea celor șapte judecători în comisie comună, precizează faptul că instanța europeană reamintește că „în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut în Constituție care, dată fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă în situația anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanțe excepționale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părților sau pentru buna desfășurare a procedurii”.
În aceste condiții, Curtea a respins cererea lui Călin Georgescu, ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. „Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile și motivele pe care aceasta se bazează, CEDO a decis, în conformitate cu practica sa bine stabilită, că cererea domnului Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții”. Astfel, Curtea a constatat că cererea este în afara domeniului de aplicare a articolului 39 din Regulament și a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate de Călin Georgescu.
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, precizează: „CEDO respinge cererea domnului Călin Georgescu pentru că nu se încadra în situațiile în care potrivit art. 39 din Regulament puteau fi dispuse măsuri provizorii (un fel de ordonanță președințială de la noi)”.
Neacșu arată însă că acesta nu este fondul cererii la CEDO, „deci nu se judeca dacă Hotărârea CCR a prejudiciat vreun drept fundamental, ci doar una de măsuri provizorii, care era imposibil să fie dispuse, potrivit chiar jurisprudenței anterioare a CEDO”. „Judecarea cererii pe fond la CEDO va dura în jur de doi ani. Astfel fiind, în momentul acesta toată lumea trebuie să se pregătească pentru reluarea alegerilor în 4 mai 2025 sau măcar sa accepte că vor avea loc”, concluzionează avocatul.
Niciunul dintre demersurile juridice făcute nu i-a reușit
Decizia CEDO reprezintă un eșec pe toată linia repurtat de Călin Georgescu și de avocații săi în lupta împotriva CCR și a instituțiilor statului. Amintim că, la data de 31 decembrie 2024, Georgescu a pierdut, pe fond, procesul de la Curtea de Apel București, deschis pentru a cere anularea a trei decizii ale Biroului Electoral Central, luate în baza Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale, de anulare a procesului electoral al alegerilor prezidențiale din anul 2024.
Georgescu a mai cerut, în cadrul aceluiași proces, și obligarea Guvernului României de a relua turul al doilea al alegerilor prezidențiale anulate de CCR, adică la încălcarea de către Executiv a unei decizii obligatorii a Curții Constituționale.
Săptămâna trecută, Georgescu a pierdut, definitiv, și recursul formulat la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței Curții de Apel București. Avocata lui Călin Georgescu a formulat, separat, o altă acțiune, cu același obiect, respinsă, de asemenea, de Curtea de Apel București. Iar o serie de procese deschise de diverși avocați și cetățeni, cu același obiect, au avut aceeași soartă.
Ieri, și mult așteptata decizie CEDO de suspendare a efectelor juridice ale hotărârii CCR de anularea alegerilor și de obligare a Guvernului României să reorganizeze turul al doilea, prin măsuri provizorii, a fost respinsă.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/calin-georgescu-cedo-ccr-drept-constitutional-987412.html