Sursa foto: Agerpres/groapa de gunoi
Avem cele mai scumpe gropi din UE: ne-au costat 3 milioane de euro pe semestru. Dacă tot nu le-am închis, măcar să ne usture la buzunar. Aceasta este suma pe care România a ajuns să o plătească semestrial, pentru că încă duce deșeurile în gropi neconforme și fără să le trateze
– cu efecte deosebit de grave asupra mediului și a sănătății oamenilor
Neînchiderea gropilor de gunoi neconforme ne aduce astăzi
usturătoare, după ce am fost condamnați la plata lor de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la sfârșitul anului 2023. Am primit atunci o amendă de 1,5 milioane de euro, la care se adăugau penalizări de 600 de euro/zi pentru fiecare groapă de gunoi neconformă care nu fusese închisă.
Pe această listă se regăseau 31 de gropi de gunoi neautorizate, iar astăzi, la mai bine de un an de la decizia CJUE, am reușit să închidem doar „2-3 gropi de gunoi” și am plătit penalități de 3 milioane de euro la fiecare șase luni, a declarat pentru cotidianul Jurnalul ministrul Mediului, Mircea Fechet. Gropile de gunoi sunt considerate astăzi ca fiind una dintre cele mai periculoase metode de depozitare a deșeurilor, ele având efecte deosebit de grave atât asupra mediului, cât și asupra sănătății oamenilor.
Problema depozitării deșeurilor este una dintre cele mai presante pentru țara noastră. Lipsa tratării deșeurilor înainte de depozitarea lor și neînchiderea depozitelor neconforme ne-ar putea trimite în perioada următoare din nou în fața CJUE. Conform Tratatului de aderare a României la UE, țara noastră avea termen ca până pe 16 iulie 2017 să închidă 101 gropi de gunoi. Închiderea acestor gropi este responsabilitatea Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) care a preluat în iulie 2023 gestionarea lucrărilor de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri, finanțate din bugetul de stat sau din fonduri externe. În ceea ce privește plata penalităților impuse de CJEU împotriva țări noastre, aceasta se face de la bugetul de stat prin Ministerul Finanțelor.
„Depozitele de deșeuri neconforme pentru care România a fost sancționată vor fi închise cu bani de la AFM. Acest proces se află în diverse faze. Pentru unele depozite procesul se află în faza definitivării studiilor de fezabilitatea, iar pentru altele s-a trecut la faza de proiectare. Se lucrează pentru ca cele 31 de depozite aflate pe lista neagră să fie închise cât mai rapid, astfel încât România să nu mai fie obligată la plata acestor penalități. Până acum din această listă am închis 2-3 depozite”.
Mircea Fechet, ministrul Mediului
Un nou avertisment de la Bruxelles
Anul trecut, la sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană a decis, să trimită României un aviz motivat pentru că nu aplică în mod corect Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri precum şi Directiva-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE). Aceasta venea după ce la sfârșitul anului 2021, Comisia Europeană ne trimitea o scrisoare de punere în întârziere cu privire la deficienţele existente la cinci gropi de gunoi, dar şi cu privire la eşecul României în punerea la punct a unui cadru integrat şi adecvat privind instalaţiile de tratare a deşeurilor, având în vedere cele mai bune tehnici existente.
Programul „Fabrici de reciclare” este întârziat
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență România are la dispoziție 220 de milioane de euro pentru a construi 26 de instalații de reciclare a deșeurilor până la 30 iunie 2026. Valoarea maximă eligibilă a ajutorului de stat acordat în cadrul unui proiect este de 8,4 milioane de euro, iar valoarea minimă eligibilă care poate fi solicitată în cadrul proiectului este de 500.000 de euro, intensitatea ajutorului de stat regional fiind de maximum 75%. Programul „Fabrici de reciclare” a fost aprobat în 2022 printr-un al Ordin al ministrului Mediului, dar în teren lucrurile bat pasul pe loc, ceea ce ne-ar putea face să pierdem sume importante de bani din acest program. Ghidul de finanțare a fost modificat de mai multe ori, iar prima rundă de înscrieri în program, care s-a încheiat pe 22 noiembrie 2024, a tot fost prelungită și ea de mai multe ori din cauza solicitărilor de clarificări venite din partea companiilor interesate să construiască fabrici de reciclare. Au fost depuse 140 de cereri de finanțare, dar deocamdată procesul de selecție nu s-a încheiat.
Multe depozite de deșeuri nu dispun de instalații de tratare, ceea ce generează grave probleme de mediu. Pentru că nu tratează deșeurile înainte de depozitare, România este investigată de Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Instalațiile de ardere a gunoaielor, o opțiune depășită
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține necesitatea valorificării energetice a deșeurilor municipale în București prin dezvoltarea unei centrale de producție a energiei din deșeuri. „Bucureștiul este singura capitală europeană care încă depozitează deșeurile la groapă, o soluție ineficientă și poluantă. Este necesară o analiză serioasă privind implementarea unei instalații de valorificare energetică a deșeurilor. Deși acest subiect generează diverse opinii, realitatea este că un astfel de proiect ar aduce beneficii orașului. În acest sens, parteneriatele internaționale pot facilita dezvoltarea unei soluții adecvate pentru ELCEN (societatea de producere a agentului termic în Capitală – n.red.) și București”, a declarat Sebastian Burduja săptămâna trecută în cadrul conferinței Green District Heating. Ideea construirii unui astfel de incinerator nu este una nouă pentru București. Ea a fost vehiculată și de foștii primari ai Capitalei Sorin Oprescu și Gabriela Firea. În 2015, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a inclus în strategia de salubrizare necesitatea construirii unui incinerator de deșeuri. În același an, fostul primar general Sorin Oprescu anunța intenția de a dezvolta o unitate care să asigure aproximativ 5% din necesarul de energie termică al orașului, estimând investiția la 190 milioane de euro, cu finanțare parțială din fonduri europene. La vremea respectivă, locul ales pentru construirea instalației de ardere era comuna Chiajna, dar acest lucru a fost vehement respins de locuitorii din zonă. La sfârșitul anului 2017 și primarul Gabriela Firea relua acest proiect și spunea că municipalitatea ar putea construi chiar mai multe incineratoare de deșeuri. Ulterior, în vara anului 2019, Consiliul General al Municipiului București vota o hotărâre prin care aproba Masterplanul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor. Una dintre prevederi este construirea unui incinerator gigant de deşeuri municipale, dar şi deşeuri medicale. Aceste instalații de incinerare a deșeurilor sunt însă foarte poluante şi ele pot afecta grav sănătatea oamenilor.
Ce spune ministrul Mediului
Relansarea ideii de a construi un incinerator de deșeuri în Capitală nu este văzută cu sorți de izbândă nici de către ministrul Mediului, Mircea Fechet. Întrebat de cotidianul Jurnalul ce crede despre această ideea, ministrul a fost de părere că România a „cam pierdut trenul construirii incineratoarelor de deșeuri”.
„Tendința în UE este de a renunța la aceste instalații. Incinerarea deșeurilor trebuie să fie ultima soluție înainte de depozitare. Noi am avut la dispoziție 200 de milioane de euro pentru construirea unui incinerator mare în Capitală, dar am pierdut acești bani, iar astăzi situația este alta”, a spus ministrul Mediului.
SMID-urile nu prea funcționează
Deși a investit sume consistente, în special din fonduri europene, pentru înființarea sistemelor de management integrat al deșeurilor (SMID), aceste nu sunt funcționale peste tot. În primul rând este vorba despre lipsa stațiilor de tratare care să neutralizeze deșeurile. Situația a fost semnalată în 2023 și de Curtea de Conturi, care atrăgea atenția într-un raport că structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege.